Amy Howe,
Trump v. Cook: o explicație ,
SCOTUSblog (16 ianuarie 2026, 12:52 PM), https://www.scotusblog.com/2026/01/trump-v-cook-an-explainer/
Deși România aparține sistemului de drept civil (bazat pe coduri scrise), în timp ce SUA folosesc Common Law (bazat pe precedente), influența sistemului american asupra justiției din țări precum România este mare și se manifestă pe mai multe planuri. Multe dintre standardele după care funcționează DNA sau instituțiile de control din România sunt inspirate din modelul american. Apoi, SUA este „casa” giganților tech (Google, Meta, Apple). Deciziile judiciare de acolo privind libertatea de exprimare pe social media, inteligența artificială sau dreptul la viață privată creează precedente pe care marile companii le aplică apoi global. În afacerile internaționale, majoritatea contractelor mari semnate de firmele românești cu parteneri străini sunt redactate după modelul american (Anglo-American drafting style). Deciziile Curții Supreme a SUA pe teme de drepturi fundamentale (avort, posesia de arme, libertatea religioasă) devin imediat subiecte de dezbatere juridică și politică în Europa.
Înțelegerea sistemului american îți oferă un avantaj competitiv. Un avocat român care înțelege „de unde vin” clauzele dintr-un contract de tip american este mult mai valoros pentru un client care vrea să exporte sau să atragă investiții, prin urmare încerc să prezint un caz actual aflat pe rolul Curții Supreme SUA. Sursa: Trump v. Cook: o explicație (16 ianuarie 2026).
Curtea Supremă a audiat miercuri (21.01.2026) pledoariile orale într-o nouă bătălie privind puterea președintelui de a demite șefii agențiilor independente create de Congres. Argumentele de miercuri se concentrează pe încercarea președintelui Donald Trump de a o concedia pe Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale, în august 2025. Instanțele inferioare i-au zădărnicit eforturile de a face acest lucru până acum, dar administrația Trump a cerut Curții Supreme să suspende aceste decizii în timp ce contestarea de către Cook a concedierii sale continuă. Iată o scurtă explicație a cazului, Trump vs. Cook , și a contextului său.
Ce este Rezerva Federală?
Rezerva Federală este banca centrală a Statelor Unite. Responsabilitățile sale includ conducerea politicii monetare a SUA – adică luarea de măsuri pentru atingerea obiectivelor economice de ansamblu, cum ar fi „stabilitatea prețurilor, ocuparea deplină a forței de muncă și creșterea economică stabilă”.
Fed este, de asemenea, o agenție guvernamentală independentă. Spre deosebire de majoritatea agențiilor, aceasta este finanțată în principal prin dobânzile câștigate la valorile mobiliare pe care le deține, mai degrabă decât prin procesul normal de alocare a fondurilor al Congresului.
Principalul organ de conducere al Fed este consiliul guvernatorilor, format din șapte membri.
Cine este Lisa Cook?
Cook este o economistă în vârstă de 62 de ani, cu licențe de la Spelman College și Oxford (unde a fost bursieră Marshall) și un doctorat de la Universitatea din California, Berkeley. În 2022, Cook a fost confirmată ca membră a Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale – prima femeie de culoare care a ocupat această funcție. În 2023, președintele de atunci, Joe Biden, a nominalizat-o pe Cook pentru un nou mandat de 14 ani în consiliu.
Care sunt legile care guvernează mandatul și revocarea membrilor Consiliului Guvernatorilor Fed?
Conform Legii Rezervei Federale , membrii Consiliului Guvernatorilor Fed sunt nominalizați de președinte și confirmați de Senat pentru mandate eșalonate de 14 ani – o structură menită să împiedice orice președinte să „aglomereze” propriii candidați. Aceștia pot fi demiși doar de președinte și numai „din motive justificate”, un termen pe care legea nu îl definește.
Ce motive a invocat Trump pentru a-l demite pe Cook?
Trump a invocat acuzații conform cărora Cook ar fi comis o fraudă ipotecară înainte de a se alătura Fed – mai exact, că în decurs de două săptămâni ar fi desemnat atât o casă din Michigan, cât și un apartament din Atlanta drept „reședință principală” atunci când a contractat împrumuturi, ceea ce i-ar fi permis să beneficieze de condiții mai favorabile. Iar această presupusă fraudă, a spus Trump , „[c]el puțin … prezintă genul de neglijență gravă în tranzacțiile financiare care pune sub semnul întrebării competența și onestitatea [sa] ca autoritate de reglementare financiară”.
În documentele depuse de Cook la Curtea Supremă, ea neagă „fără echivoc” acuzațiile de fraudă ipotecară și spune că este „pregătită să infirme acuzațiile într-un for adecvat”. În septembrie, NBC News a relatat că Cook a descris apartamentul ei din Atlanta în formularele financiare drept o „casă de vacanță”, ceea ce ar submina acuzațiile de fraudă ipotecară.
Ce s-a întâmplat în instanțele inferioare?
Judecătoarea Jia Cobb de la Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Columbia a emis în septembrie o hotărâre prin care solicita Rezervei Federale să-i permită lui Cook să rămână în funcție în timp ce contestația sa împotriva concedierii continuă. În opinia lui Cobb, Cook avea „probabilități substanțiale” de a avea succes în afirmația sa conform căreia administrația Trump a „încălcat Legea Rezervei Federale deoarece pretinsa sa demitere nu a respectat cerința statutului privind demiterea «motivată»”. Prevederea privind demiterea «motivată» din Legea Rezervei Federale, a scris Cobb, este cel mai bine interpretată ca însemnând că membrii consiliului guvernatorilor pot fi demiși doar pentru lucruri pe care le fac în timp ce sunt în funcție „și dacă și-au îndeplinit cu fidelitate și eficiență îndatoririle legale”.
Cobb a decis, de asemenea, că concedierea lui Cook i-a încălcat probabil drepturile în temeiul garanției celui de-al Cincilea Amendament privind respectarea garanțiilor procesuale, deoarece avea un interes de proprietate în funcția sa de membru al consiliului guvernatorilor și, prin urmare, avea dreptul să fie notificată și să aibă șansa de a contesta concedierea înainte de a fi demisă din aceasta.
Deși administrația Trump a susținut că Cobb nu putea revizui decizia președintelui conform căreia acesta avea „motive” să-l concedieze pe Cook, Cobb a respins acest argument. Dacă o instanță „se confruntă cu o justificare oferită de președinte care nu se încadrează în mod clar în autoritatea legală a președintelui”, a scris ea, instanțele au „responsabilitatea de a revizui” această decizie. În caz contrar, a spus ea, prevederea de demitere „din motive justificate” „nu ar oferi nicio izolare practică pentru membrii Consiliului Guvernatorilor”.
Cobb a refuzat să-i amâne decizia în timp ce guvernul făcea apel. Administrația Trump s-a adresat Curții de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia, care – cu un vot de 2 la 1 – a menținut și decizia lui Cobb.
Ce s-a întâmplat apoi?
Administrația Trump s-a adresat Curții Supreme pe 18 septembrie, cerând judecătorilor să suspende decizia lui Cobb și să permită demiterea lui Cook. Procurorul general al SUA, D. John Sauer, a declarat instanței că ordinul lui Cobb de menținere a lui Cook în funcție a fost „încă un caz de interferență judiciară necorespunzătoare cu autoritatea președintelui de a-l demite”.
Cook i-a îndemnat pe judecători să mențină ordinul lui Cobb neschimbat. Ea a susținut că, dacă i s-ar permite administrației Trump să o demită din funcție acum, s-ar „modifica dramatic status quo-ul, s-ar ignora secole de istorie și s-ar transforma Rezerva Federală într-un organism subordonat voinței președintelui”.
Pe 1 octombrie, judecătorii au amânat decizia privind cererea administrației Trump de a îngheța ordinul lui Cobb. În schimb, au anunțat că vor audia pledoariile privind cererea administrației în ianuarie.
Care este problema dezbătută miercuri la Curtea Supremă?
Din punct de vedere tehnic, întrebarea cu care se confruntă instanța este dacă ar trebui să suspende hotărârea lui Cobb (care îi permite președintelui să o concedieze pe Cook) sau, în schimb, să o lase neschimbată (permițându-i lui Cook să rămână în funcție) în timp ce litigiul continuă. Însă, din punct de vedere practic, un factor semnificativ în analiza instanței privind acordarea unei măsuri temporare îl reprezintă temeinicia litigiului subiacent – adică dacă tentativa președintelui de a o concedia pe Cook a fost corectă.
Ce a spus și a făcut Curtea Supremă în legătură cu eforturile lui Trump de a-i înlătura pe șefii altor agenții independente cu mai mulți membri?
În procedurile de anul trecut pe ordinea de zi interimară, instanța i-a permis lui Trump să concedieze alți șefi de agenții independente , inclusiv membri ai Consiliului Național pentru Relații de Muncă, Consiliului pentru Protecția Sistemelor de Merit, Comisiei pentru Siguranța Produselor de Consum și Comisiei Federale pentru Comerț, în ciuda legilor federale care îi protejează împotriva demiterii fără motive întemeiate.
În decembrie, judecătorii au audiat pledoariile în cazul Rebeccăi Slaughter, membră a Comisiei Federale pentru Comerț, pe care Trump a concediat-o în martie. Deși instanța nu și-a pronunțat încă decizia, majoritatea judecătorilor par să fie de acord că legea care reglementează demiterea comisarilor FTC – care interzice președintelui să îi concedieze, cu excepția cazurilor de „ineficiență, neglijență în îndeplinirea datoriei sau abatere de la legea în funcție” – încalcă separarea constituțională a puterilor între cele trei ramuri ale guvernului.
Ce a spus Curtea Supremă despre Consiliul Rezervei Federale și care a fost raționamentul său?
În ordinul său care permite administrației Trump să demită membrii NLRB și MSPB, majoritatea a răspuns argumentului oficialilor conform căruia menținerea concedierilor lor ar pune sub semnul întrebării structura altor agenții independente cu mai mulți membri, inclusiv Rezerva Federală. Majoritatea a descris Rezerva Federală ca fiind „o entitate cvasi-privată cu o structură unică, care urmează tradiția istorică distinctă a Primei și A Doua Bănci a Statelor Unite”.
Care sunt argumentele pe care le folosește administrația Trump?
Administrația Trump subliniază că problemele aflate în fața instanței sunt limitate și nu implică nici independența Fed, nici constituționalitatea protecțiilor consiliului guvernatorilor în caz de demitere „motivată”.
În schimb, susține administrația Trump , există trei întrebări în acest caz. Prima este dacă, în temeiul Constituției sau al legii federale, Cook are dreptul la o notificare formală și la o audiere înainte de a putea fi concediată. Răspunsul, spune guvernul, este nu. Cook nu are un drept constituțional, spune administrația Trump, deoarece Curtea Supremă a decis că o funcție publică nu este genul de „proprietate” care poate oferi dreptul la un proces echitabil înainte de a fi retrasă. Și dacă Congresul ar fi intenționat ca Cook să aibă un drept legal la o notificare și o audiere, adaugă administrația Trump, ar fi putut spune acest lucru în mod explicit – ceea ce a și făcut în alte legi.
A doua întrebare în acest caz, potrivit administrației Trump, este dacă acuzațiile de fraudă ipotecară au fost un motiv suficient de întemeiat pentru ca acesta să-l concedieze pe Cook. Ca o primă chestiune, guvernul spune că, dacă președintele oferă un motiv pentru concedierea unui oficial precum Cook, instanțele nu pot „să-i pună la îndoială judecata că demiterea este justificată”. Dar, în orice caz, continuă administrația Trump, președintele a avut un motiv întemeiat să-l concedieze pe Cook în acest caz. Când restricția de demitere a fost adoptată, susține administrația Trump, sintagma „din motiv” „necesita un motiv «legat de conduita, capacitatea, aptitudinea sau competența ofițerului»”. Demiterea lui Cook de către Trump îndeplinește acest standard, scrie guvernul.
Administrația Trump susține, de asemenea, că instanța ar trebui să suspende decizia lui Cobb, deoarece aceasta nu are puterea de a o reintegra pe Cook – sau cel puțin nu are autoritatea de a face acest lucru temporar. Printre altele, administrația Trump sugerează că „[p]utereța președintelui de a demite un funcționar executiv include puterea de a suspenda funcționarul până când se soluționează legalitatea demiterii”. Administrația Trump notează, de asemenea, că o altă lege federală, Legea privind reforma serviciului public , „oferă o schemă cuprinzătoare de căi de atac” – inclusiv posibilitatea de reintegrare și plată restantă – „pentru funcționarii și angajații federali, dar exclude în mod deliberat funcționarii confirmați de Senat”, precum Cook, „de la remediere”. Această excludere, susține administrația Trump, indică faptul că Congresul nu a dorit „să permită guvernatorilor demiși să solicite remediere, fie că este vorba de reintegrare, fie de plată restantă”.
Ce argumente aduce Cook?
Cook insistă mai întâi că instanțele judecătorești pot revizui încercarea președintelui de a o demite. O regulă contrară, susține ea, „ar distruge alegerea Congresului de a proteja independența Consiliului și de a-i proteja pe guvernatorii Consiliului de demiteri arbitrare”. În caz contrar, susține ea, președintele ar putea ocoli cerința de demitere pur și simplu etichetând orice demitere – indiferent de motiv sau de lipsa acestuia – drept „motiv justificat”.
Când instanțele judecătorești analizează decizia președintelui de a o concedia, continuă Cook, este clar că temeiul concedierii sale nu a fost suficient din punct de vedere legal. Cerința de demitere „din motive justificate” prevăzută în Legea Rezervei Federale, spune ea, a fost menită să includă motivele existente pentru demiterea altor oficiali executivi – ineficiență, neglijență, abuz în funcție sau ineligibilitate. Congresul cu siguranță nu „a intenționat ca guvernatorii Rezervei Federale să se bucure de o protecție mai mică” împotriva demiterii „decât liderii altor agenții multimembri”, subliniază ea.
Cook respinge, de asemenea, afirmația administrației Trump conform căreia nu avea dreptul la o notificare și la o audiere înainte de a putea fi concediată. În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, notează ea, s-a stabilit că funcționarii numiți în baza unor legi care stabileau o durată definită pentru serviciul lor și îi protejau împotriva demiterii, cu excepția cazului în care „se justifică motivul”, aveau dreptul la o notificare și la o audiere. Mai mult, continuă ea, în opinia de referință a instanței în cazul Marbury v. Madison , președintele instanței, John Marshall, a precizat clar că „mandatul lui Marbury pentru un motiv anume însemna că avea un «drept legal dobândit» în funcție”.
Cook insistă că istoria și legea îi susțin dreptul de a rămâne în funcție până când contestația sa legală la adresa eforturilor lui Trump de a o concedia va fi soluționată în cele din urmă. Citând un memoriu „privilegiat al instanței” depus în acest caz, ea subliniază că „«din 1789 până în prezent, instanțele au susținut în mod constant că funcționarii executivi amenințați cu sau supuși demiterii ilegale pot fi menținuți în mod legal în funcție».”
Mai este Cook la Rezerva Federală?
Da. Cook își menține funcția și a participat la decizii cheie de elaborare a politicilor în septembrie , octombrie și decembrie . La reuniunea din septembrie, Fed a redus ratele dobânzilor pentru prima dată din decembrie 2024; a redus din nou ratele la ședințele din octombrie și decembrie.
Cook citează continuarea activității sale la Fed ca încă un motiv pentru a menține ordinul lui Cobb în timp ce litigiul continuă. Nu a existat nicio sugestie, spune ea, „că economia sau piețele au reacționat negativ la participarea continuă a guvernatorului Cook la activitățile de elaborare a politicilor Rezervei Federale. Faptul că status quo-ul a fost menținut timp de luni de zile fără nicio problemă aparentă confirmă doar că interesul public favorizează permiterea guvernatorului Cook să își păstreze funcția în timp ce acest proces continuă.”
Are aceasta legătură cu ancheta penală asupra lui Jerome Powell, președintele Fed-ului?
Da și nu. Chiar înainte de încercarea sa de a-l concedia pe Cook, Trump fusese de mult nemulțumit de reticența Fed-ului de a reduce ratele dobânzilor și, în special, de Jerome Powell. Trump reflectase public asupra perspectivei demiterii lui Powell, al cărui mandat de președinte (deși nu și de membru al consiliului guvernatorilor) expiră în mai.
Ancheta penală lansată de Departamentul de Justiție împotriva Rezervei Federale și a lui Powell este condusă de Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, care invocă nereguli în renovarea sediului central al Rezervei Federale, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, și în declarațiile lui Powell în fața Congresului despre această renovare. Casa Albă a declarat că Trump nu i-a ordonat lui Pirro să-l investigheze pe Powell.
Cine va pleda miercuri la tribunal?
Sauer va reprezenta administrația Trump. Paul Clement, care a fost procuror general în timpul administrației George W. Bush, îl va reprezenta pe Cook.
Cât va dura cearta?
Instanța a alocat o oră – 30 de minute pentru fiecare parte – pentru pledoariile de miercuri. Cu toate acestea, este probabil ca pledoaria să dureze mult mai mult decât atât.
Când va da instanța decizia?
Nu există nicio modalitate de a ști exact când va emite instanța decizia. Cu toate acestea, instanța emite aproape întotdeauna toate hotărârile sale până la sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie.
Publicat în Știri din instanță , Cazuri de fond
Cauze: Trump v. Wilcox , Trump v. Slaughter (Agenții independente) , Trump v. Boyle , Trump v. Cook (Agenții independente) , Trump v. Cook