După un studiu al practicilor judiciare din SUA și compararea lor cu normativele românești am redactat câteva recomandări succeinte privind folosirea AI de căte avocați în scop proofesional. Aceste recomandări au fost propuse spre o aprobare viitoare a Consiliului Baroului Cluj și au scopul de a asigura utilizarea etică și eficientă a Inteligenței Artificiale de către avocații din Baroul Cluj, în contextul creșterii popularității acestor tehnologii. Prin respectarea principiilor de verificare umană, confidențialitate, transparență și utilizarea surselor oficiale, avocații pot beneficia de avantajele AI fără a compromite standardele profesionale sau interesele clienților. Baroul Cluj va continua să monitorizeze evoluțiile în domeniu și să actualizeze aceste recomandări în funcție de reglementările naționale și europene viitoare. Textul de mai jos cuprinde și un Compendiu al regulamentelor curților supreme din SUA cu corespondent în România alături de Regulamentul U.E. privind Inteligența Artificială (AI Act) este prima lege cuprinzătoare din lume dedicată reglementării inteligenței artificiale. Obiectivul său principal este de a asigura că sistemele AI utilizate în Uniunea Europeană sunt sigure, transparente, etice, imparțiale și sub control uman, promovând în același timp inovația și asigurând respectarea drepturilor fundamentale.
Preambul
Utilizarea Inteligenței Artificiale (AI) în practica juridică devine tot mai frecventă, oferind avocaților instrumente eficiente pentru cercetare juridică, analiză de documente, automatizarea sarcinilor repetitive și gestionarea cazurilor. Cu toate acestea, adoptarea rapidă a AI ridică provocări legate de etică, confidențialitate, acuratețe și conformitate cu normele profesionale. În lipsa unor reglementări specifice în Statutul Profesiei de Avocat din România, care să abordeze în mod explicit utilizarea AI, Consiliul Baroului Cluj consideră necesar să emită recomandări detaliate pentru a ghida avocații în utilizarea responsabilă și eficientă a acestor tehnologii. Aceste recomandări au scopul de a asigura respectarea principiilor deontologice, protejarea intereselor clienților și menținerea integrității profesiei, până la adoptarea unor reglementări oficiale la nivel național sau european.
Prezentele recomandări se bazează pe o analiză a regulamentelor emise de curți supreme din Statele Unite ale Americii, adaptate la contextul juridic românesc, și includ îndrumări privind sursele de informații juridice care trebuie utilizate pentru cercetare asistată de AI. Aceste surse includ, dar nu se limitează, la platforme oficiale și recunoscute precum:
Legislație:
https://legislatie.just.ro/Public/Acasa – Portalul Legislativ al Ministerului Justiției, care oferă acces la legislația actualizată din România.
Consiliul Legislativ – https://cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
Jurisprudență:
https://www.rejust.ro/ – Portalul de jurisprudență al Consiliului Superior al Magistraturii, care conține peste 26 de milioane de hotărâri judecătorești anonimizate.
https://www.jurisprudenta.com/ – Platformă privată care oferă acces la jurisprudență și comentarii juridice.
https://portal.just.ro/SitePages/jurisprudenta.aspx – Portalul instanțelor de judecată, care permite căutarea dosarelor și hotărârilor.
https://www.curteadeapelcluj.ro/index.php/dosare/jurisprudenta.html – Jurisprudența Curții de Apel Cluj, relevantă pentru practica locală.
Recomandări detaliate
- Utilizarea surselor oficiale și verificate pentru cercetare juridică:
Avocații trebuie să configureze instrumentele AI pentru a prioritiza surse oficiale de informații juridice, cum ar fi:
https://legislatie.just.ro pentru acces la texte legislative actualizate, inclusiv Codul Civil, Codul Penal și alte acte normative relevante.
https://www.rejust.ro pentru jurisprudență națională anonimizată, care include peste 26 de milioane de hotărâri judecătorești (,).
https://www.jurisprudenta.com pentru analize și comentarii suplimentare asupra jurisprudenței.
https://portal.just.ro pentru informații despre dosare și hotărâri judecătorești.
https://www.curteadeapelcluj.ro/index.php/dosare/jurisprudenta.html pentru jurisprudența locală a Curții de Apel Cluj, relevantă pentru cazurile din regiune.
Instrumentele AI trebuie să fie setate să filtreze rezultatele în funcție de nivelul instanței, tipul soluției sau materia juridică, conform funcționalităților oferite de aceste platforme.
- Verificarea acurateței informațiilor generate de AI:
Avocații trebuie să compare rezultatele generate de AI cu sursele originale din platformele menționate informativ mai sus, pentru a preveni erorile sau interpretările incorecte.
Este recomandat să se utilizeze AI pentru a genera schițe sau rezumate, dar toate concluziile juridice trebuie validate prin analiza manuală a legislației și jurisprudenței.
- Protecția datelor și confidențialitatea:
Avocații trebuie să selecteze platforme AI care respectă GDPR și să evite introducerea datelor sensibile ale clienților fără consimțământ explicit.
Se recomandă utilizarea unor instrumente AI cu opțiuni de procesare locală a datelor sau cu servere localizate în Uniunea Europeană.
- Transparența în relația cu clienții și instanțele:
Avocații trebuie să informeze clienții atunci când utilizează AI pentru pregătirea documentelor sau cercetarea juridică, explicând scopul și limitările utilizării.
În cazul depunerii documentelor în instanță, avocații pot include o notă care să indice utilizarea AI, dacă acest lucru este relevant pentru transparență.
- Formare continuă în utilizarea AI:
Baroul Cluj încurajează avocații să participe la cursuri și seminare privind utilizarea responsabilă a AI, inclusiv cele organizate de Uniunea Națională a Barourilor din România sau alte instituții (ex. cursurile JURIDICE.ro despre AI).
Avocații ar trebui să se familiarizeze cu riscurile legale asociate AI, cum ar fi amenzile prevăzute de AI Act (până la 35 milioane EUR sau 7% din cifra de afaceri globală) pentru nerespectarea reglementărilor.
- Limitarea utilizării AI în luarea deciziilor juridice:
AI poate fi utilizată pentru a eficientiza cercetarea, redactarea sau organizarea documentelor, dar deciziile juridice finale trebuie să fie luate de avocat, pe baza experienței și a raționamentului profesional.
- Monitorizarea evoluțiilor legislative:
Avocații trebuie să fie la curent cu reglementările europene și naționale privind AI, în special cu AI Act, care va impune obligații de conformitate începând cu 2025.
Se recomandă consultarea periodică a portalului https://legislatie.just.ro pentru actualizări legislative relevante.
Compendiu al regulamentelor curților supreme din SUA cu corespondent în România
Mai multe curți supreme din Statele Unite au emis reguli privind utilizarea AI în practica juridică, în special în contextul depunerii documentelor și al cercetării juridice. Aceste reguli au fost analizate pentru a identifica principii aplicabile în contextul românesc, având în vedere diferențele legislative și profesionale. Următoarele principii sunt inspirate din reglementările instanțelor din SUA, cum ar fi Curtea Supremă a SUA și curți de apel federale (ex. Fifth Circuit Court of Appeals), și adaptate la reglementările românești, în special Codul Deontologic al Avocatului Român și Regulamentul privind organizarea și funcționarea instanțelor:
- Obligația de verificare umană a conținutului generat de AI:
- SUA: Unele curți federale (ex. Fifth Circuit) cer avocaților să certifice că documentele generate cu ajutorul AI au fost verificate pentru acuratețe juridică și factuală, din cauza riscului de „halucinații” (informații eronate generate de AI).
- România: Avocații din Baroul Cluj trebuie să verifice manual orice material generat de AI, inclusiv analize juridice, contracte sau memorii, pentru a asigura conformitatea cu legislația din https://legislatie.just.ro și cu jurisprudența relevantă din https://www.rejust.ro sau https://portal.just.ro. Aceasta respectă obligația de diligență profesională din Statutul Profesiei de Avocat (art. 133, art. 134, art. 234).
- Confidențialitatea datelor clienților:
- SUA: Curțile supreme din SUA subliniază că avocații trebuie să protejeze confidențialitatea datelor clienților atunci când folosesc instrumente AI, conform regulilor de etică profesională (ex. ABA Model Rules of Professional Conduct, Rule 1.6).
- România: Conform Codului Deontologic (Hotărârea Consiliului UNBR nr. 268/17 iunie 2017 prin care se aprobă Codul Deontologic al Avocatului român
avocații din Cluj trebuie să se asigure că platformele AI utilizate respectă Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). Datele sensibile ale clienților nu trebuie introduse în sisteme AI fără acordul explicit al clientului și fără garanții privind securitatea datelor.
- Transparența utilizării AI:
- SUA: Unele curți (ex. Northern District of California) cer avocaților să declare dacă au folosit AI în pregătirea documentelor depuse în instanță.
- România: Avocații din Baroul Cluj sunt încurajați să informeze clienții și, dacă este cazul, instanțele despre utilizarea AI în pregătirea documentelor, pentru a menține transparența și a evita percepția de practici neetice. Aceasta se aliniază principiului bunei-credințe din Codul Deontologic.
- Interdicția utilizării AI pentru interpretări juridice definitive:
- SUA: Curțile avertizează că AI nu poate înlocui raționamentul juridic al avocaților, iar utilizarea sa trebuie limitată la asistență, nu la luarea deciziilor finale.
- România: Avocații din Cluj trebuie să folosească AI doar ca instrument de sprijin pentru cercetare sau redactare, nu pentru interpretări juridice definitive, care trebuie să se bazeze pe analiza personală a legislației și jurisprudenței din sursele recomandate.
- Conformitatea cu reglementările privind anonimizarea:
- SUA: Curțile federale impun respectarea regulilor de anonimizare a datelor în documentele depuse, pentru a proteja informațiile personale.
- România: În conformitate cu reglementările CSM privind portalul ReJust (ședința din 17 martie 2022, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii), datele introduse în sistemele respectă standardele de anonimizare, în special atunci când utilizează jurisprudența din https://www.rejust.ro, care anonimizează date precum nume, CNP sau adrese.
Regulamentul U.E. privind Inteligența Artificială (AI Act) este prima lege cuprinzătoare din lume dedicată reglementării inteligenței artificiale. Obiectivul său principal este de a asigura că sistemele AI utilizate în Uniunea Europeană sunt sigure, transparente, etice, imparțiale și sub control uman, promovând în același timp inovația și asigurând respectarea drepturilor fundamentale.
Iată un rezumat al principalelor sale prevederi:
1. Abordare Bazată pe Risc
Regulamentul adoptă o abordare bazată pe risc, clasificând sistemele AI în patru categorii principale, fiecare cu cerințe și obligații diferite:
- Risc Inacceptabil: Sisteme AI considerate o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale ale cetățenilor și care sunt, prin urmare, interzise. Exemple includ:
- Sisteme de scor social (social scoring) de către guverne.
- Sisteme de identificare biometrică la distanță în timp real în spații publice, cu anumite excepții strict definite (ex: căutarea victimelor, prevenirea unor amenințări teroriste specifice).
- AI care manipulează comportamentul uman sau exploatează vulnerabilitățile individuale (ex: jucării cu asistență vocală care încurajează comportamente periculoase la copii).
- Risc Ridicat: Sisteme AI care au un potențial semnificativ de a afecta negativ siguranța sau drepturile fundamentale ale persoanelor. Acestea sunt supuse unor reguli stricte înainte de a fi introduse pe piață și pe parcursul ciclului lor de viață. Exemple includ AI utilizat în:
- Infrastructură critică (ex: gestionarea traficului, rețele de energie).
- Educație și formare profesională (ex: stabilirea accesului la instituții, evaluarea elevilor).
- Recrutare și gestionarea resurselor umane.
- Evaluarea eligibilității pentru beneficii sociale și servicii publice.
- Administrarea justiției și aplicarea legii.
- Sisteme medicale și dispozitive medicale. Obligații pentru sistemele de risc ridicat: Acestea includ sisteme robuste de management al riscului, cerințe stricte privind calitatea datelor, supraveghere umană, transparență (documentație tehnică detaliată, instrucțiuni clare de utilizare), precizie, securitate cibernetică și înregistrarea activității (logging).
- Risc Limitat: Sisteme AI care prezintă riscuri specifice de manipulare sau lipsă de transparență. Acestea necesită obligații de transparență clare. Exemple:
- Sisteme chatbot (utilizatorii trebuie informați că interacționează cu AI).
- Sisteme AI care generează deepfakes (trebuie etichetate corespunzător pentru a indica faptul că imaginile/clipurile sunt sintetice sau manipulate).
- Risc Minimal/Scăzut: Majoritatea sistemelor AI intră în această categorie (ex: filtre de spam, jocuri video bazate pe AI). Acestea sunt supuse unor obligații minime sau deloc, dar sunt încurajate să adere la coduri de conduită voluntare.
2. Obligații pentru Furnizori și Utilizatori
Regulamentul stabilește obligații clare atât pentru furnizorii (cei care dezvoltă sau plasează pe piață sisteme AI), cât și pentru utilizatorii (cei care folosesc sistemele AI) de sisteme de risc ridicat. Acestea includ:
- Evaluare de conformitate: Furnizorii trebuie să efectueze o evaluare riguroasă înainte de lansarea sistemelor de risc ridicat.
- Monitorizare post-piață: Sistemele AI trebuie monitorizate continuu după lansare.
- Raportare a incidentelor grave: Obligația de a raporta orice incidente grave către autoritățile competente.
- Supraveghere umană: Asigurarea că oamenii pot interveni și controla deciziile luate de AI, mai ales în situații critice.
3. Guvernanță și Punere în Aplicare
- Comitetul European pentru Inteligența Artificială (European Artificial Intelligence Board – EAIB): Va fi înființat pentru a asigura o implementare uniformă a regulamentului în toate statele membre și pentru a oferi orientări.
- Autorități Naționale de Supraveghere: Fiecare stat membru va desemna o autoritate responsabilă cu aplicarea Regulamentului.
- Amenzi: Nerespectarea Regulamentului poate duce la amenzi substanțiale, de până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală a companiei, oricare dintre acestea este mai mare, în funcție de gravitate.
4. Reglementări Specifice pentru AI Generativ
Regulamentul include prevederi specifice pentru modelele AI generative de uz general (General Purpose AI – GPAI), cum ar fi ChatGPT sau Gemini, care pot fi utilizate pentru o multitudine de sarcini. Furnizorii acestor modele trebuie să:
- Asigure transparența cu privire la datele utilizate pentru antrenarea modelelor (ex: respectarea drepturilor de autor).
- Implementeze măsuri pentru a preveni generarea de conținut ilegal.
- Publică rezumate detaliate ale datelor de antrenament utilizate.
- Colaboreze cu autoritățile pentru a asigura securitatea cibernetică și gestionarea riscurilor sistemice.
5. Intrarea în Vigorare și Aplicare
Regulamentul AI a fost adoptat oficial și va intra în vigoare treptat, cu perioade de grație pentru aplicarea completă a diferitelor sale prevederi. Cele mai stricte reguli, în special cele privind sistemele de risc ridicat și AI-ul generativ, vor deveni pe deplin aplicabile după 24-36 de luni de la intrarea sa în vigoare.
În esență, AI Act își propune să creeze un cadru legal echilibrat, care să permită dezvoltarea și utilizarea inovatoare a inteligenței artificiale, protejând în același timp cetățenii și asigurând o concurență loială și un mediu digital sigur în Europa.
Regulamentul U.E. privind Inteligența Artificială (AI Act), cu numărul (UE) 2024/1689, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 12 iulie 2024.
Deși a intrat în vigoare la scurt timp după publicare, aplicarea sa este una eșalonată, permițând actorilor implicați să se adapteze la noile cerințe. Iată principalele date de aplicare:
- 1 august 2024: Regulamentul a intrat oficial în vigoare. La această dată, au început să se aplice anumite prevederi generale, dar fără ca cerințele substanțiale să devină imediat obligatorii.
- 2 februarie 2025: Au intrat în aplicare dispozițiile privind practicile AI interzise (ex: sisteme de scor social, manipularea comportamentului) și cerințele legate de alfabetizarea AI (AI literacy).
- 2 august 2025: Vor intra în vigoare regulile de guvernanță, obligațiile pentru furnizorii de modele AI de uz general (GPAI) și reglementările privind notificările către autorități și amenzi.
- 2 august 2026: Va începe aplicarea majorității prevederilor rămase, inclusiv cele referitoare la sistemele AI cu risc ridicat, dar fără a include anumite obligații specifice pentru acestea.
- 2 august 2027: Obligațiile complete pentru sistemele AI cu risc ridicat, în special cele care sunt componente de siguranță ale produselor, devin pe deplin aplicabile. De asemenea, modelele GPAI plasate pe piață înainte de 2 august 2025 trebuie să fie conforme.
Această abordare graduală oferă timp companiilor, instituțiilor și dezvoltatorilor să implementeze măsurile necesare pentru conformare.
Legături:
Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială) (Text cu relevanță pentru SEE)