Prin octombrie 2017 am propus Baroului Cluj înființarea unei publicații profesionale gratuite, destinată membrilor, numită ”Jurnalul Baroului Cluj” și să fie stabilit un buget destinat publicației. Bine de buget nu vorbesc, că nici nu cred că a fost pus în discuție, să spunem că restul contează
Publicația în viziunea mea ca fondator, ar fi prezentat articole de fond referitoare la practica dreptului public sau privat în România și alte subiecte generale de interes pentru avocați. Aici ar urma să fie fost găsite diverse produse, modele și formulare specifice activității avocaților și soluții relevante ale instanțelor de judecată.
Jurnalul Baroului Cluj, spuneam că poate fi publicat de mai multe ori pe an și distribuit gratuit avocaților, ca beneficiu al calității de membru. Soluțiile definitive și relevante ale instanțelor de judecată, urmau a fi publicate aici și apoi grupate, într-un Raport anual de drept al Baroului Cluj, sistematizat pe materii și instituții juridice, care poate fi disponibil și el on-line și gratuit pentru membrii.
Jurnalul Baroului Cluj spuneam că poate conține resurse pentru practică, formulare, instrucțiuni de management al practicilor. Jurnalul Baroului Cluj, va fi publicat în format electronic pentru eBooks (pdf, AZW, EBUP, MOBI ).
Publicația ar necesita concursul voluntar al membrilor avocați și a fost prezentată la Barou într-o broșură. Spuneam atunci că mă angajez să fiu primul editor al publicației, pentru colectarea și / sau conceperea, editarea articolelor.
Am susținut cu mici ajutoare primele numere, apoi lucrurile au luat o altă turnură și mi-a fost ridicat dreptul de stabili conținutul publicației, că de, nu aveam un program profesional de editare, ca totul să arate bine. Apoi vai de mine și de mine, am avut tupeul să comentez și public recenzii asupra unor articole de specialitate de la Oxford și asta probabil a cauzat ridicarea părului mioritic de pe capete. Mai grav, nu am indexat publicația într-o Biblioteca de reviste juridice, colecții emblematice, care cuprind alte peste 3.400 de reviste în format digital cu peste 48 de milioane de pagini așezate grijuliu la picioarele boților. Da, nu am făcut asta dar am obținut gratuit DOI (Digital Object Identifier) de la Comisia Europeană. Pentru o publicație academică sau un jurnal de specialitate, implementarea sistemului DOI nu este doar un detaliu tehnic, ci o condiție de bază pentru profesionalism și vizibilitate. A da și am discutat cu zeci de colegi pentru a publica articole, dar ce să faci, nu sunt din branșă.
Nu am apreciat că mai pot colabora la editarea publicației din 2020 și am spus, evident cu nesimțire, că am fost cenzurat. Jos cenzura! 🙂
Jurnalul aici: