A FOST PUBLICAT GHIDUL DE BUNE PRACTICI privind relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocați. Relaţiile informale şi colegiale dintre practicienii dreptului care deservesc înfăptuirea justiţiei trebuie să fie fireşti, adică conform așteptărilor, obișnuite, normale. 

Valoarea totală a proiectului a fost de 29.667.068 lei, din care 24.915.549,67 lei (83,98%) reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European, iar 4.751.518,33 lei reprezintă  cofinanțarea beneficiarului și a partenerilor. Ghidul se întinde pe 44 (patruzecișipatru depagini și conține 149  (osutăpatruzecișinpouă) articole.

Adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 287/19.12.2019 şi asumat de Uniunea Națională a Barourilor din România prin Hotărârea Comisiei Permanente nr. 264/16.12.2019 și de Uniunea Națională a
Executorilor Judecătoreşti prin Hotărârea Consiliului Uniunii nr. 2310/27.09.2019.

Urmează legătura din imagine pentru a intra în posesia ghidului

Din ghid:

Art. 91 (1) Reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor poate fi realizată, în condiţiile legii, cu titlu de excepţie, atunci când există o vădită disproporţie între valoarea obiectului cauzei, complexitatea cauzei, octivitatea propriu-zisă a avocatului şi onorariul solicitat. 
(2) Se recomandă ca sintagma „vădit disproporționat” cuprinsă în conținutul normei de procedură să fie interpretată în înțelesul său semantic, acela de a fi clar pentru oricine că există o disproporție care este evidentă.
(3) Este recomandabil ca reducerea cheltuielilor vizând onorariului avocaţial să nu conducă practic la golirea de valoare a prestaţiei profesionale a avocatului.

Art. 92 (1) În aprecierea cuantumului onorariului avocaţial şi a proporţionalităţii acestuia faţă de activitatea avocatului într-o anumită cauză, ar putea fi avute în vedere criteriile regăsite în Statutul profesiei de avocat, pentru stabilirea onorariilor, respectiv: timpul şi volumul de muncă solicitate; natura, noutatea şi dificultatea cazului; importanţa intereselor în cauză; notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului; conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului; avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat etc.

(2) Instanţa de judecată se va putea raporta la venitul net obţinut de avocat la momentul la care decide asupra unei eventuale reduceri, iar nu doar la venitul brut menţionat în cuprinsul înscrisurilor doveditoare, având în vedere că deseori onorariile avocaţiale includ şi TVA.
(3) În concret, este important a se aprecia faptul că onorariul  menţionat în contractul de asistenţă juridică şi evidenţiat în chitanţă reprezintă o încasare brută din care avocatul achită nu doar costuri fiscale, ci şi costuri administrative şi profesionale lunare.

Art. 93 În aprecierea activităţii avocatului este recomandabil ca instanţa să ia în considerare şi prestaţiile mai puţin vizibile ale avocatului, precum: consultaţiile juridice între termene, efortul de a prelucra informaţiile primite de la client pentru a fi redate într-o formă juridică şi clară, îndeplinirea unor proceduri administrative aferente celor judiciare, timpul de aşteptare până la strigarea cauzei etc.
Art. 94 Atunci când judecătorul procedează la reducerea cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul avocaţial, o astfel de decizie ar trebui să fie adecvat motivată, astfel încât să se asigure transparenţa privind criteriile aplicate pentru această reducere.

Art. 101 În scopul unei colaborări interprofesionale pe poziţii de parteneriat şi a unui dialog constructiv, se recomandă evitarea prezentării ca stare generală a unor situaţii particulare sau a unor nemulţumiri individuale.

Art. 102 (1) În aprecierea calității de reprezentant a avocatului se va avea în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile Statutului profesiei de avocat, împuternicirea avocaţială şi delegaţia de substituire au forţă probantă deplină
până la înscrierea în fals.

(2) Instanţele de judecată şi procurorul vor solicita depunerea contractului de asistenţă juridică dintre avocat şi client numai în mod excepţional şi pentru motive temeinic justificate.

Art. 105 Stagiarii reprezintă viitorul profesiilor juridice, iar pentru o corectă formare profesională a acestora, debutul în activitatea practică trebuie însoţit de răbdare şi înţelegere din partea persoanelor cu expertiză practică îndelungată.

Art. 111 (1) Prezentul ghid porneşte de la premisa că relaţiile informale şi colegiale dintre practicienii dreptului care deservesc înfăptuirea justiţiei trebuie să fie fireşti.