Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi o experiență de navigare mai bună. Aflați mai multe despre modul în care folosim cookie-urile și despre cum puteți modifica setările.

Posts

Validitatea cererii de chemare în judecată, transmisă instanței judecătorești prin poștă electronică (e-mail), în formă scanată. Minută București, 22 – 23 mai 2023

 

Titlul problemei de drept: 

Validitatea cererii de chemare în judecată, transmisă instanței judecătorești prin poștă electronică (e-mail), în formă scanată, identificându-se pe înscrisul imprimat executarea unei semnături olografe (Curtea de Apel București, Secțiile VIII și IX) 

Materia: drept procesual civil 

Subcategoria: procedură contencioasă 

Obiect Ecris: nu este cazul 

Act normativ incident: art. 196, art. 199-200 Cod de procedură civilă                                                                                      Cuvinte cheie: cerere de chemare în judecată, comunicare pe cale electronică, legalitatea sesizării instanței, anularea cererii de chemare în judecată.  

Soluție: Cererea de chemare în judecată sosită prin fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică se prezumă că îndeplinește condiția referitoare la semnătură, prevăzută de art. 194 lit. f Cod de procedură civilă.  

Prin excepție, dacă se contestă validitatea semnăturii sau instanța invocă din oficiu acest aspect, neîndeplinirea obligației de a depune un exemplar semnat olograf (semnătură scrisă în întregime de mână) de pe cerere de chemare în judecată, în cursul procedurii verificării și regularizării cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății, se sancționează potrivit art. 196 alin. 1 și 2 și art. 200 alin. 4 Cod de procedură civilă cu anularea cererii. 

 

Minută Întâlnirea președinților secțiilor specializate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare în domeniul contencios administrativ și fiscal  București, 22 – 23 mai 2023 

 

1.1. Practica judiciară 

În practica judiciară a Curții de Apel București – Secțiile a VIII-a contencios administrativ, s-au identificat două abordări cu privire la validitatea cererii de chemare în judecată transmisă pe cale electronică. Într-o primă opinie, s-a considerat că nu este necesar ca o cerere de chemare în judecată semnată, transmisă instanţei prin poştă electronică (e-mail) în formă scanată, să fie prezentată în original pentru a fi considerată validă şi pentru a se evita anularea; o astfel de cerere învestește instanţa judecătorească în mod legal.  În acest sens, se arată că prin încheierea din 10.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 5086/2/2022/a1, a fost admisă cererea de reexaminare formulată de partea reclamantă, s-a revenit asupra măsurii anulării cererii de chemare în judecată formulate de partea reclamantă şi s-a retrimis cauza completului iniţial învestit.  

În motivarea încheierii respective s-a arătat că:  «În ceea ce priveşte chestiunea semnării cererii de chemare în judecată, Curtea constată că, pe exemplarul ataşat în dosar, se identifică o semnătură olografă executată în partea finală a înscrisului respectiv.  Într-adevăr, înscrisul amintit nu poartă semnătura executată în original, ci reprezintă scanarea cererii de chemare în judecată, aceasta fiind transmisă Curţii de Apel Bucureşti prin poştă electronică. 

O astfel de conduită este însă permisă reclamantului, potrivit art. 199 alin. 1 CPC „Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare”. Aşadar, legiuitorul a permis învestirea instanţei de judecată şi prin intermediul unui înscris care să nu reprezinte originalul cererii de chemare în judecată, ci o scanare a sa în scop de transmitere prin poştă electronică. Formal, raportat la disp. art.194 lit. f) CPC, acea cerere de chemare în judecată este semnată, astfel că norma juridică amintită nu reiese a fi fost încălcată. Nu este de exclus posibilitatea ca judecătorul să efectueze o verificare a însuşirii în mod efectiv a conţinutului cererii de chemare în judecată de către persoana care figurează în calitate de reclamant, prin solicitarea de semnare în original a înscrisului respectiv. Într-o astfel de situaţie, însă, judecătorul nu va urmări complinirea unei menţiuni care lipseşte din conţinutul cererii de chemare în judecată, forma scanată a cererii respective indicând existenţa semnăturii, ci de a evita frauda sau de a înlătura dubiul cu privire la manifestarea de voinţă a reclamantului, iar, în situaţia în care dubiul cu privire la veridicitatea semnăturii existente în conţinutul cererii de chemare în judecată ar persista, judecătorul păstrează remediul suspendării judecăţii în cond. art. 242 CPC. În consecinţă, din moment ce respectiva cerere de chemare în judecată conţine formal o semnătură executată în finalul său, iar transmiterea sa prin poştă electronică în formă scanată este permisă de art. 199 alin. 1 CPC, sancţiunea anulării în cond. art.200 CPC nu este incidentă.». Într-o altă opinie, nu s-a acceptat că îndeplinesc cerinţele art. 194 Cod procedură civilă acele cereri de chemare în judecată care îşi prezintă menţiunile în formă scanată. Drept urmare, s-a dispus sancţiunea anulării cererilor, în măsura în care nu sunt semnate şi în original.  

Spre exemplu, prin sentinţa civilă nr. 1443/19.09.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 8356/2/2021, s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată.  În motivare, s-au reţinut următoarele argumente:  «Potrivit art. 194 lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată va cuprinde semnătura.  Art. 196 din Codul de procedură civilă prevede că „(1) 

Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile. (2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.”. Semnătura este necesară întrucât, pe de o parte, certifică manifestarea de voinţă a reclamantului de a declanşa procesul, iar, pe de altă parte, certifică conţinutul cererii de chemare în judecată. Din dispoziţiile legale redate anterior rezultă că sancţiunea pentru lipsa elementelor esenţiale ale cererii de chemare în judecată este nulitatea. Curtea reține că la dosarul cauzei nu se află un exemplar original al cererii de chemare în judecată care să cuprindă semnătura olografă a reclamantului, deși, în conformitate cu prevederile art. 196 alin. 2 din Codul de procedură civilă, reclamantul a fost citat cu mențiunea de a semna cererea de chemare în judecată în original, sub sancțiunea anulării. Reclamantul nu a comunicat instanței un exemplar original al cererii de chemare în judecată și nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei. În aceste condiții, Curtea constată că nu sunt întrunite condițiile de formă ale cererii de chemare în judecată prevăzute de dispozițiile art. 194 lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea necuprinzând semnătura părții, care trebuie aplicată în original pe actele procesuale depuse la instanța de judecată, nefiind suficientă o copie imprimată a acesteia.». În sens similar, prin încheierea din 15.09.2022, definitivă, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 4207/2/2022, a fost anulată cererea de chemare în judecată.  

În motivare, au fost reţinute următoarele considerente relevante:  «Dispoziţiile art. 194 C.p.c. impun semnarea cererii de chemare în judecată în original, obligaţie neîndeplinită în prezenta cauză. Prevederile art. 148 C. pr. civ. instituie regula potrivit căreia orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi trebuie să cuprindă, printre altele, semnătura titularului acesteia, cererea putând fi formulată, potrivit alin. (2), şi prin înscris în formă electronică dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, adică cele prevăzute de Legea nr. 455/2001, însă nici acest înscris în formă electronică nu trebuie confundat cu copia, fotocopia sau forma scanată a unui înscris.  

Trimiterea unei cereri în formă scanată sau în copie ori fotocopie, prin poştă electronică sau printr-o altă modalitate care nu asigură depunerea cererii în formă scrisă şi în original, nu poate respecta cerinţa formei scrise prevăzute de lege care implică, în mod obligatoriu, şi semnătura în original a titularului cererii.  Întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acelei părţi, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă. Importanţa semnăturii olografe rezidă în necesitatea de a se asigura că actul de procedură provine de la persoana care se pretinde că l-ar fi efectuat şi că exprimă manifestarea de voinţă a acesteia cu privire la conţinutul actului.  Aşadar, semnarea cererii nu are ca scop exclusiv identificarea persoanei care o formulează, ci şi asumarea consecinţelor acesteia, astfel că prevederile Codului de procedură civilă, precum şi cele ale Regulamentului de ordine interioară, care permit depunerea actelor de sesizare a instanţei şi prin fax sau alte mijloace electronice, nu elimină pentru asemenea ipoteze cerinţa semnăturii în original. 

Posibilitatea formulării şi transmiterii cererii prin mijloace electronice (art. 148 alin. 2, art. 199 alin. 1 Cod procedură civilă) vizează celeritatea comunicării cu instanţa, însă nu înlătură obligaţia acesteia de a verifica, pe de o parte, identitatea titularului, iar pe de altă parte, faptul că acesta şi-a însuşit conţinutul cererii prin aplicarea semnăturii originale.  În concluzie, semnătura de pe cererea adresată instanţei trebuie să fie executată fie de mână, fie o semnătură electronică în condiţiile prevăzute de Legea nr. 455/2001, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau scanată, în acest sens fiind şi practica judiciară. 

Pe de altă parte, faptul că legea permite formularea cererii şi prin înscris în formă electronică (art. 148 alin. 2 Cod procedură civilă), nu poate atrage interpretarea că un document scanat sau fotocopiat îndeplineşte cerinţele legale, întrucât înscrisul în formă electronică se supune dispoziţiilor legii speciale, potrivit art. 267 Cod procedură civilă, respectiv Legii nr. 455/2001. Pentru ca un înscris în formă electronică să fie asimilat unui înscris sub semnătură privată (a cărui valabilitate depinde de existenţa semnăturii) este necesar ca acestuia să îi fie ataşată o semnătură electronică, noţiune definită şi reglementată de art. 5 din Legea nr. 455/2001, cerinţe care în speţă nu sunt satisfăcute.».  În urma consultării judecătorilor celor două secții, nu s-a conturat o majoritate semnificativă în susţinerea uneia dintre cele două opinii expuse. 

 

1.2 Opinia referentului 

Nu a fost exprimată.  

 

1.3 Opinia formatorului INM 

1.3.1 Clarificări Potrivit art. 194 alin. 1 lit. f Cod de procedură civilă, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă semnătura celui care o formulează. Noțiunea de ”semnătură” nu este definită de lege și de aceea ea are înțelesul din limbajul comun, de semn legat în mod unic și direct de semnatar și care asigură identificarea acestuia. Această condiție a legăturii unice și directe dintre semnătură și semnatar și care asigură identificarea semnatarului este realizată în mod obișnuit prin executarea olografă a semnăturii (scriere de mână). Ea se poate face însă și pe calea semnăturii electronice sau a semnăturii electronice extinse, în condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.  Rezultă din materialul transmis de Curtea de Apel București că problema de drept a apărut în contextul cererii chemare în judecată sosită la instanță prin fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică. Drept urmare, în cele ce urmează vom neglija ipoteza în care cererea de chemare în judecată este reprezentată de un înscris în formă electronică, în sensul art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, formă pe care cererea de chemare în judecată poate să o ia datorită referirii exprese a art. 199 Cod de procedură civilă la înscrisul în formă electronică. În consecință, problema de drept se referă la ipotezele în care cererea de chemare în judecată a sosit la instanță prin fax sau este scanată și transmisă instanței prin poștă electronică și constă, în primul rând, în aceea de a stabili dacă semnătura de pe un înscris sosit în oricare din aceste modalități îndeplinește condiția referitoare la semnătură, prevăzută de art. 194 lit. f Cod de procedură civilă.  În al doilea rând, constatăm că divergența de practică judiciară se extinde și la consecințele rezultate din neîndeplinirea, în cadrul procedurii verificării și regularizării cererii de chemare în judecată reglementată de art. 200 Cod de procedură civilă, obligației de a depune un exemplar semnat olograf de pe cerere de chemare în judecată. Astfel, în cadrul primei opinii din cele enumerate la pct. 1.1, se afirmă că în acest caz se impune suspendarea judecății în condițiile art. 242 Cod de procedură civilă, pe când cea de-a doua opinie consideră că este caz de anulare a cererii de chemare în judecată. 

 

1.3.2 Soluționarea problemelor de drept 

Referitor la prima problemă, pornim de la observația că atât înscrisul transmis prin fax (adică utilizând rețeaua telefonică) cât și înscrisul copiat cu ajutorul unui scaner și transmis prin poștă electronică (utilizând, așadar, rețeaua web) sunt copii ale originalului cererii de chemare în judecată. Prin urmare, aceste înscrisuri conțin copii ale semnăturii, care prin natura lor nu asigură legătura unică și directă între semnătură și semnatar (de aceea, spre ex., în funcție de context, o copie trebuie autentificată sau trebuie semnată de mână pentru conformitate cu originalul). Este adevărat că, așa cum se afirmă în cadrul primei opinii, astfel de înscrisuri sunt suficiente pentru înregistrarea cererii de chemare în judecată și pentru primirea de dată certă, cf. art. 199 alin. 1 Cod de procedură civilă.

Totuși, îndeplinirea condițiilor necesare înregistrării cererii nu înseamnă că sunt îndeplinite și condițiile privind cuprinsul acesteia. Distincția este importantă. Astfel, o cerere se înregistrează chiar și dacă semnătura lipsește deoarece omisiunea poate fi complinită în procedura regularizării sau oricând în cursul judecății dar, în mod evident, cererea nesemnată este incompletă.  Așa fiind, se cuvine să răspundem primei probleme de drept în sensul că cererea de chemare în judecată sosită prin fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică nu îndeplinește condiția referitoare la semnătură, prevăzută de art. 194 lit. f Cod de procedură civilă.  Referitor la cea de-a doua problemă de drept, observăm că ea apare în ipoteza în care cererea de chemare în judecată a sosit la instanță prin fax, sau a fost scanată și transmisă prin poștă electronică, iar în procedura verificării și regularizării cererii de chemare în judecată se stabilește în sarcina părții sau a reprezentantului acesteia obligația depunerii unui exemplar semnat olograf de pe cerere de chemare în judecată. Divergența de practică privește consecințele juridice ale neîndeplinirii acestei obligații, respectiv anularea cererii în condițiile art. 196 alin. 1 și art. 200 alin. 4 Cod de procedură civilă sau suspendarea judecății în temeiul art. 242 Cod de procedură civilă. Potrivit art. 196 alin. 1 Cod de procedură civilă, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde (...) semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile. Potrivit dispozițiilor relevante din art. 200 alin. 3 și 4 din același cod: 

(3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. (...). (4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. (...) f), (...) nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. În sfârșit, potrivit art. 242 alin. 1 teza I Cod de procedură civilă, când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Art. 196 și 200 fac parte din Capitolul I (Cartea a II-a, Titlul I) din Codul de procedură civilă, capitol care reglementează sesizarea instanței de judecată în cadrul procedurii contencioase în fața primei instanțe pe când art. 242 din același cod face parte din Capitolul II, care reglementează judecata în fața primei instanțe. 

Or, sesizarea instanței și judecata sunt momente procesuale distincte. Pentru incidența art. 242 Cod de procedură civilă este necesară începerea judecății, ceea ce presupune că instanța este legal sesizată. Prin urmare, aceste dispoziții nu sunt incidente în ipoteza discutată, cu atât mai mult cu cât art. 196 și 200 reglementează expres sancțiunea neîndeplinirii obligațiilor părții sau a reprezentantului ei. Drept urmare, se cuvine să răspundem celei de-a doua probleme de drept în sensul că neîndeplinirea de către parte sau reprezentantul acesteia a obligației de a depune un exemplar semnat olograf (semnătură scrisă în întregime de mână) de pe cerere de chemare în judecată, în cursul procedurii verificării și regularizării cererii de chemare în judecată, se sancționează potrivit art. 196 alin. 1 și art. 200 alin. 4 Cod de procedură civilă cu anularea cererii.  

Pentru aceste considerente, propunem următoarea soluție: Cererea de chemare în judecată sosită prin fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică nu îndeplinește condiția referitoare la semnătură, prevăzută de art. 194 lit. f Cod de procedură civilă.  Neîndeplinirea obligației de a depune un exemplar semnat olograf (semnătură scrisă în întregime de mână) de pe cerere de chemare în judecată, în cursul procedurii verificării și regularizării cererii de chemare în judecată, se sancționează potrivit art. 196 alin. 1 și art. 200 alin. 4 Cod de procedură civilă, cu anularea cererii.  

 

1.4 Soluția adoptată 

Cu majoritate, participanții au votat următoarea variantă: Cererea de chemare în judecată sosită prin fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică se prezumă că îndeplinește condiția referitoare la semnătură, prevăzută de art. 194 lit. f Cod de procedură civilă.  

Prin excepție, dacă se contestă validitatea semnăturii sau instanța invocă din oficiu acest aspect, neîndeplinirea obligației de a depune un exemplar semnat olograf (semnătură scrisă în întregime de mână) de pe cerere de chemare în judecată, în cursul procedurii verificării și regularizării cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății, se sancționează potrivit art. 196 alin. 1 și 2 și art. 200 alin. 4 Cod de procedură civilă cu anularea cererii. 

Împotriva acestei soluții a votat reprezentantul Curții de Apel Pitești, care a susținut varianta propusă de formatorul INM. 

 

S-a abținut de la vot reprezentantul Curții de Apel Brașov.  

 

PARASTAS PENTRU THEMIS

Zidul Plangerii din Ierusalim - Travelica

Dacă ar fi să încep , așa cum se cade de altfel cu dezambiguizarea textului din titlu, spun că iau termenii simplu, la înțelesul lor propriu. Înțeleg parastasul ca fiind  o slujbă religioasă făcută pentru pomenirea celor morți sau / și un colac oferit preotului sau persoanelor care au luat parte la această slujbă. Apoi, pe Themis ca fiind una dintre titanide, fiica lui Uranus și a lui Gaea. A doua soție a lui Zeus după Metis cu care stăpânul cerurilor a avut mai mulți copii. Themis era personificarea justiției, adică a ordinii naturale stabilite prin legea divină și a dreptății divine. Ea stăpânea arta prorocirii în care, se zicea, l-ar fi inițiat pe însuși zeul Apollo. Era sfătuitoarea lui Zeus, alături de care locuia fericită în Olimp. 

Zeii sunt stăpânii celor de sus, ale celor mai importante lucruri, ale celor ce țin de intelect și ei au o naștere, dată de necesitate, dar și o moarte, ca urmare a uitării, sau a dezvățării, care da, în zilele noaste este omniprezentă. Nu spun aici neapărat aceea că ne pierdem valorile greu câștigate, ci mai degrabă că acum, asistăm la o schimbare de paradigmă care cine știe pe câte zeci și sute de ani se va întinde.  Dar revenind, pentru Themis, vă invit aici la un parastas. 

Vreau să spun de la bun început că, eu personal consider  justiția ca poate cea mai importantă activitate pe care o poate avea omul ca om. Când spun aceasta nu plec de la starea actuală a fenomenului judiciar, ci de la importanța pe care o dau obiectului demersurilor judiciare, aceea de așezare la loc a greșiților pentru restabilirea ordinii naturale care oferă cea mai bună șansă evoluției justițiabilului. Oferă cea mai bună șansă potențialilor justițiabili, căci cel deștept știe să se ferească observând greșelile făcute de alții. 

La ordinea zilei, suntem brusc informați prin intermediul a diverse birouri de relaţii publice, cum că Adunări Generale al Judecătorilor  au  hotărât cu o majoritate covârșitoare, adoptarea unei forme de protest faţă de parcursul procesului legislativ, pe o perioadă nedeterminată, cu unele excepţii. Cum că, sistemul  se află într-o stare de criză acută a resurselor umane, în condiţiile în care peste o mie de posturi sunt deja vacante, există un volumul extrem de muncă  agravat de plecările masive din sistem, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparență a puterii legiuitoare, subdimensionarea schemelor de personal, numărul foarte mare de cauze ce trebuie gestionate, iar incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să adopte măsuri, prin afectarea statutului şi a independenței, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei. Se mai solicită, după ce se atrage atenţia asupra gravelor probleme ridicate de proiecte legislative, solicitându-se ca orice soluţie legislativă să fie urmarea unui dialog între puteri și solicitările exprimate ferm să nu mai fie ignorate. Problema centrală este legată însă de reglementarea proiectată a pensiei de serviciu, care nu ar fi una specială, ci un drept recunoscut de legiuitor de-a lungul timpului, existența acesteia fiind justificată în mod obiectiv de statutul judecătorilor care impune obligații și responsabilități, interdicţii şi incompatibilități. Se mai precizează că eliminarea acestei componente a independenţei ( financiare din câte se spune)  ar fi în dezacord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale care a decis că eliminarea acestei pensii este contrară exigențelor actuale, pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept. La final se arată că urmează o reevaluare a situaţiei, în funcţie de stadiul procesului legislativ.

Da, am observat și eu acum că, Palatele de justiție sunt libere pentru vizitatori, dar sălile de judecată  încuiate.  Mai nou însă, chiar și atunci când sălile de judecată au activitate, acum mai redusă ce e drept decât în anii anteriori dar ăsta e alt subiect, lucrurile au o turnură oarecum nefirească. Atenția participanților este mai degrabă îndreptată spre spectacularul prezenței lor și nicidecum spre rezolvarea problemei de drept notată în dosare.   

Când suntem în instanță, nu discutăm veniturile sau cunoștințele deosebite și puterea de înțelegere superioară a unora dintre noi, singura care din păcate distinge între diverși actori procesuali, ci drepturile și obligațiile justițiabilului, sau sancționarea de către societate a celor care nu se conformează legilor penale sau contravenționale. Acesta este obiectul procesului judiciar și nicidecum diverse nemulțumiri personale sau de grup, care nu au ce căuta în mijlocul procedurilor și dacă ajung acolo din întâmplare ele trebuie îndepărtate de îndată. 

Apoi nimeni, sau aproape nimeni în deplinătatea facultăților mintale, nu decide împotriva lui însuși, sau se apără dacă altcineva o face împotriva sa. Atâta vreme când toate armele se găsesc la decident, este dificil să îl înfrângi cu mâinile libere.  Ar mai rămâne numai varianta, să-l convingi ce ar fi bine să facă, dar și aceasta este dificil atâta vreme cât chiar și activitatea intelectuală poate face obiectul deciziilor judiciare și se poate hotărî definitiv respingerea oricărei cereri.    

Rezolvarea stringentelor chestiuni fiscale, ar fi așezarea veniturilor, pe principiul contributivității sociale, pe principiul a cât mult bine faci tu celorlalți și așezarea asta să fie făcută în același timp, pentru toți cei care sunt chemați să ofere servicii sociale, cum este și serviciu de justiție. Sigur că, atunci când întrebi pe cineva cât valorează munca lui, acesta îți va răspunde dacă nu e învățat să o facă pe invers, că valorează cât mai mult și în mod cert mai mult decât a altora din alte domenii de activitate. Dar, în ceea ce privește drepturile lor, vocea categoriilor profesionale ce activează în domeniul public de activitate, trebuie ascultată la unison și nu distinct, căci riscăm ca decizia să fie luată în funcție de abilitățile artistice, nu în funcție de beneficiul social adus. 

Aici mai putem observa și că multe din cele care sunt numite pe față servicii publice și plătești pentru ele, în fapt sunt un soi de deservicii și după ce ai ”beneficiat” de ele ieși mai șifonat decât înainte.

Abel Bonnard spunea în Academia Franceză prin 1932 că, bogăția luminează mediocritatea. Atunci, a te făli că ai mai mult ca cei din jur, care au aceeași școală ca tine, nu este niciodată un deziderat în sine.

O zicală foarte cunoscută spune că visul fiecărei mame evreice este ca fiul ei să fie avocat sau medic (משפט מאוד ידוע אומר כי חלומה של כל אם יהודייה הוא שבנה יהיה עורך דין או רופא. כדי להגשים) și visul ăsta pare să fie acum realizat pentru cele mai multe mame de la noi. Realizat, nu atât din cauza numărului avocaților, cât din pricina faptului că aceștia parcă vorbesc cu Zidul Plângerii din Ierusalim. Spun și se închină dar nu primesc niciun răspuns, sau dacă acesta vine, el este fulgerul divin. Acest fulgerul divin însă, nu pare nici măcar să ne lumineze mintea, cum spun astrologii despre cel care se ivește atunci când Jupiter este în Gemeni.

 

   Protestul judecătorilor a abandonat palatele de justiție libere pentru vizitatori, dar a încuiat sălile de judecată. Din varii motive, nu numai cele izvorâte din comunicatele de presă și arătate mai sus, după lungi suferințe, Zeița Themis este proaspăt decedată și eu am o lacrimă în colțul ochiului drept. Dar zeul va învia, cine știe însă când! 

 

Schimbarea legii registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului (2022)

 

IMPORTANT: - Pentru operațiunile prevăzute privind înregistrarea în registrul comerțului și înregistrarea mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege nu se percep taxe și tarife.

- Registrul comerțului este ținut de ONRC, în sistem informatic, iar înregistrarea în registrul comerțului și în alte registre ținute de ONRC se efectuează electronic.

 

 

Printr-o lege, în vigoare pe 28 septembrie 2022, se aduc noi reglementări importante privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului.

 

Legea reglementează rocedura de înregistrare în registrul comerțului pe baza controlului registratorului de registrul comerțului sau, după caz, în baza hotărârii instanței judecătorești; tatutul registratorului de registrul comerțului, denumit în continuare registrator;modul de organizare și funcționare a Oficiului Național al Registrului Comerțului, denumit în continuare ONRC, și a oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale, denumite în continuare oficiile registrului comerțului.

Termenii și expresiile din lege au următoarele semnificații:

a) constituire - întregul proces de înființare a unei persoane juridice, potrivit legii, inclusiv încheierea actului constitutiv și toate etapele necesare pentru înregistrarea acesteia în registrul comerțului;b) înregistrare - orice operațiune de înscriere în registrul comerțului, cuprinzând:1. înmatricularea în registrul comerțului a persoanelor juridice supuse, potrivit legii, acestei obligații;2. înregistrarea în registrul comerțului, înainte de începerea activității economice, a persoanelor fizice autorizate, a întreprinderilor individuale și a întreprinderilor familiale;3. înregistrarea în registrul comerțului, înainte de începerea activității economice, a sucursalelor persoanelor juridice române sau străine supuse, potrivit legii, acestei obligații;4. înscrierea de mențiuni în registrul comerțului cu privire la actele și faptele pentru care legea prevede această obligație, înscrierea de mențiuni cu privire la depunerea de acte, înscrierea de mențiuni privind depunerea declarațiilor-tip pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condițiilor de funcționare și a datelor cuprinse în acestea;5. înscrierea în registrul comerțului a unor operațiuni prevăzute de lege, comunicate de autoritatea sau instituția publică competentă;c) procedura de constituire online - procedura de constituire a unei societăți în care încheierea actului constitutiv și înregistrarea în registrul comerțului se derulează integral prin mijloace electronice;d) solicitant - profesionistul, în sensul art. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoană fizică sau juridică supusă obligației de înregistrare în registrul comerțului sau persoana interesată să înregistreze un act sau fapt în registrul comerțului sau în alte registre ținute de ONRC, precum și, după caz, persoana care solicită prestarea unui serviciu de către ONRC sau de către oficiile registrului comerțului;

e) împuternicit - consilierul juridic salariat al persoanei juridice, persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau întreprinderii familiale, avocatul împuternicit cu împuternicire avocațială, persoana împuternicită cu procură specială sau generală, în formă autentică, să semneze și/sau să depună cereri în numele persoanei fizice sau juridice, alte persoane fizice salariate ale persoanei juridice, persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau întreprinderii familiale, împuternicite pentru depunerea de cereri sau pentru ridicarea de documente la/de la registrul comerțului;f) reprezentantul legal - persoana care, potrivit legii, în calitate de organ sau de membru al unui organ, reprezintă profesionistul persoană juridică în raporturile cu terții și în justiție, respectiv reprezentantul persoanei juridice care se ocupă nemijlocit de activitățile sucursalei, precum și reprezentantul întreprinderii familiale, care, în una dintre aceste calități, este înregistrat în registrul comerțului;g) biroul unic - structură în cadrul oficiului registrului comerțului, la care se depun cererile de înregistrare, declarațiile-tip pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condițiilor de funcționare sau desfășurare a activității și, după caz, alte documente sau cereri;h) înregistrare fiscală - luarea în evidența organelor fiscale a profesioniștilor supuși obligației de înregistrare în registrul comerțului, prin atribuirea codului unic de înregistrare;i) starea - informație care reflectă diferitele etape ale existenței unui profesionist, persoană fizică sau juridică, supus obligației de înregistrare în registrul comerțului: în funcțiune, dizolvată, în reorganizare, în lichidare, în insolvență, în faliment, în întrerupere temporară a activității, radiată și alte asemenea informații prevăzute de lege;

j) firma - denumirea sub care profesionistul care are obligația de înregistrare în registrul comerțului își desfășoară activitatea și sub care semnează;

k) act constitutiv - documentul prin care se constituie persoana juridică și care desemnează atât înscrisul unic, cât și contractul de societate și/sau statutul;

l) autorizarea funcționării - asumarea de către solicitant a responsabilității privind legalitatea desfășurării activităților declarate prin depunerea declarației-tip pe propria răspundere;m) formular-tip de act constitutiv - model de act constitutiv ce cuprinde un set predefinit de clauze și care se poate utiliza în procedura de constituire online a societăților, precum și în procedura de înregistrare a societăților în registrul comerțului, în conformitate cu prevederile prezentei legin) formular-tip - model de cerere sau alt document utilizat în procedura de înregistrare și autorizare a funcționării sau desfășurării activității;

o) semnătură electronică calificată - semnătura electronică, în sensul art. 3 pct. 12 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 910/2014, care se bazează pe un certificat calificat emis de un prestator de servicii de încredere calificat din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene, inclus în lista publicată de Comisia Europeană în conformitate cu art. 9 din același regulament, și care se utilizează în procedura de constituire online, precum și de înregistrare prin mijloace electronice și de furnizare de informații sau documente din registrul comerțului sau din alte registre ținute de ONRC;

p) sigiliu electronic calificat - sigiliul electronic avansat, în sensul art. 3 pct. 27 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, care este creat de un dispozitiv de creare a sigiliilor electronice calificat și care se bazează pe un certificat calificat pentru sigiliile electronice; se utilizează în procedura de constituire online, precum și de înregistrare prin mijloace electronice și de furnizare de informații/documente din registrul comerțului sau din alte registre ținute de ONRC ori din Buletinul electronic al registrului comerțului;q) mijloace electronice - echipamente electronice utilizate pentru prelucrarea, inclusiv compresia digitală, și stocarea datelor, prin care informația este trimisă la origine, direcționată și primită la destinație, respectiv, poștă electronică și portalul de servicii online al ONRC;r) fondul de comerț - ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale - mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial -, utilizate de un operator economic în vederea desfășurării activității sale și a atragerii și menținerii clientelei. În cadrul prezentei legi, sintagmele mijloc de identificare electronică și sistem de identificare electronică au înțelesul prevăzut la art. 3 pct. 2 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014.

Registrul comerțului este serviciul public de interes general prin care se asigură înregistrarea și publicitatea profesioniștilor persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, înmatricularea și publicitatea profesioniștilor societăți, societăți europene, societăți cooperative, societăți cooperative europene, organizații cooperatiste de credit, grupuri de interes economic și grupuri europene de interes economic, cu sediul principal în România, înregistrarea și publicitatea sucursalelor acestora, precum și a sucursalelor persoanelor juridice enumerate cu sediul principal în străinătate. Nu sunt supuși obligației de înregistrare în registrul comerțului profesioniștii ale căror organizare, funcționare și evidență sunt reglementate prin acte normative speciale care nu prevăd această obligație de înregistrare.

Înregistrarea în registrul comerțului se face în baza încheierii registratorului prin care se soluționează cererile de înregistrare sau, după caz, în baza unei hotărâri judecătorești definitive ori, acolo unde legea prevede, a unei hotărâri executorii. În cazul în care înregistrarea se dispune prin hotărâre judecătorească, aceasta se poate realiza și în baza actului procedural care redă dispozitivul hotărârii judecătorești. Încheierea registratorului este executorie, dacă legea nu prevede altfel.

Registrul comerțului este ținut de ONRC, în sistem informatic, iar înregistrarea în registrul comerțului și în alte registre ținute de ONRC se efectuează electronic. Activitatea ONRC este susținută de un centru de date principal și de un centru de date secundar, ambele localizate pe teritoriul României.Registrul comerțului este structurat pe următoarele categorii de registre:

a) un registru pentru înregistrarea societăților, companiilor naționale, societăților naționale, regiilor autonome, grupurilor de interes economic, societăților europene, grupurilor europene de interes economic, a altor persoane juridice expres prevăzute de lege, cu sediul principal în România, a sucursalelor acestora și, după caz, a sucursalelor persoanelor juridice cu sediul principal în străinătate;b) un registru pentru înregistrarea societăților cooperative și societăților cooperative europene cu sediul principal în România, a sucursalelor acestora și, după caz, a sucursalelor societăților cooperative sau societăților cooperative europene cu sediul principal în străinătate;c) un registru pentru înregistrarea persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale, cu sediul profesional și, după caz, puncte de lucru în România. Fiecare profesionist înregistrat în registrul comerțului va purta un număr de ordine din registrul comerțului, începând de la numărul 1 în fiecare an, acordat la nivel național din Registrul central al comerțului. Modul de ținere a registrelor, de efectuare a înregistrărilor, de prestare a serviciilor de către ONRC și oficiile registrului comerțului se stabilește prin ordin al ministrului justiției.

Oficiul registrului comerțului păstrează un dosar cu cererile de înregistrare în registrul comerțului, documentele în susținerea acestora, documentele în baza cărora se efectuează înregistrările în registrul comerțului și documentele care atestă efectuarea înregistrării, pentru fiecare profesionist înregistrat. Documentele prevăzute la alin. se arhivează de ONRC sau, după caz, de oficiile registrului comerțului și în formă electronică, într-un format care permite citirea și căutarea pe calculator sau sub formă de date structurate. Documentele și informațiile depuse pe suport hârtie sunt convertite în format electronic de către ONRC și oficiile registrului comerțului, cât mai rapid posibil. Prin excepție de la prevederile alin. , documentele depuse pe suport hârtie înainte de data de 31 decembrie 2006 inclusiv se convertesc în format electronic de către ONRC și oficiile registrului comerțului la primirea unei cereri de înregistrare sau a unei solicitări de eliberare a unor copii sau copii certificate ale acelor documente, transmisă prin mijloace electronice.

Registrul comerțului, ținut de ONRC, face parte din sistemul de interconectare a registrelor comerțului din statele membre ale Uniunii Europene, denumit în continuare sistemul de interconectare a registrelor comerțului. Sistemul de interconectare a registrelor comerțului este constituit din registrele comerțului din statele membre ale Uniunii Europene și din platforma centrală europeană. La nivel european, punctul de acces electronic la sistemul de interconectare este portalul european e-Justiție. La nivel național, punctul de acces de interconectare a registrelor comerțului este registrul comerțului, la nivel central. Prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului, registrul comerțului pune la dispoziția publicului documentele și informațiile referitoare la profesioniștii înregistrați în registrul comerțului. Oficiul registrului comerțului realizează, prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului, cu titlu gratuit, schimbul de documente și informații cu registrele comerțului din statele membre ale Uniunii Europene în cazul operațiunilor de fuziune transfrontalieră și al sucursalelor înființate de societăți cu sediul în statele membre ale Uniunii Europene. ONRC asigură interoperabilitatea registrului comerțului cu sistemul de interconectare a registrelor comerțului din statele membre ale Uniunii Europene, documentele și informațiile fiind disponibile în format standard de mesaj și fiind accesibile prin mijloace electronice, cu respectarea standardelor de securitate pentru transmisia și schimbul datelor, în condițiile legii.(6) ONRC poate constitui, prin registrul comerțului, puncte de acces opționale la sistemul de interconectare a registrelor comerțului. Constituirea punctelor de acces opționale se aprobă prin ordin al ministrului justiției.Pentru identificare, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerțului din statele membre prin sistemul de interconectare, profesioniștii înregistrați în registrul comerțului au și un identificator unic la nivel european, denumit în continuare EUID, a cărui structură este aprobată prin ordin al ministrului justiției.Registrul comerțului este public. Oficiul registrului comerțului eliberează, la cererea și pe cheltuiala persoanei interesate, în limba română, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, informații și certificate constatatoare despre datele înregistrate în registrul comerțului, precum și certificate constatatoare că un anumit act sau fapt nu este înregistrat, copii și/sau copii certificate de pe toate actele înregistrate sau prezentate ori ale oricărei părți a acestora, în forma în care au fost depuse în susținerea cererilor de înregistrare. Cererea de eliberare de informații și documente poate fi depusă la ghișeu, poate fi transmisă prin poștă sau prin servicii de curierat ori prin mijloace electronice, fiind însoțită, cu excepția cererii semnate cu semnătură electronică calificată, de o copie a actului de identitate. Oficiul registrului comerțului eliberează, prin mijloace electronice, documentele prevăzute la alin. în formă electronică, semnate cu semnătură electronică calificată sau cu sigiliul electronic calificat, după caz, ori pe suport hârtie, la sediul ONRC și al oficiilor registrului comerțului, respectiv prin servicii de poștă sau curierat. Copiile sunt certificate pentru conformitate. Cele în format electronic sunt certificate prin aplicarea semnăturii electronice. La cerere, se pot elibera și copii fără formalitatea certificării. Copiile în format electronic ale documentelor și informațiile prevăzute la alin. se pun la dispoziția publicului și prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului.(6) Documentele primite, respectiv transmise pe cale electronică se gestionează și prin interconectarea cu Punctul de contact unic electronic, denumit în continuare PCU, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare. Pentru informațiile și documentele eliberate se percepe un tarif, pe nivele de tarifare, stabilit prin ordin al ministrului justiției, care nu poate depăși costurile administrative aferente eliberării informațiilor sau documentelor și care include costurile asociate dezvoltării și întreținerii registrului comerțului. Informațiile și documentele prevăzute la alin. se eliberează, cu titlu gratuit, autorităților și instituțiilor publice, precum și misiunilor diplomatice acreditate în România.(9) Informațiile prevăzute la alin. se eliberează, cu titlu gratuit, și altor persoane juridice în afara celor menționate la alin. , dacă acestea sunt prevăzute expres de lege.(10) ONRC și oficiile registrului comerțului eliberează, cu titlu gratuit, jurnaliștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masă informații punctuale înregistrate în registrul comerțului, care pot fi utilizate numai în scopul informării opiniei publice.

Următoarele informații cu privire la persoanele fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului sunt disponibile, cu titlu gratuit, prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului, pe pagina de internet a ONRC sau pe portalul de servicii online al acestuia:a) firma și forma juridică;

b) sediul social/profesional și, în cazul sucursalelor, statul membru în care este înregistrat;

c) numărul de ordine din registrul comerțului, EUID și codul unic de înregistrare;d) starea;

e) pagina de internet, dacă există;

f) reprezentanții legali ai persoanei juridice și dacă aceștia sunt împuterniciți să acționeze împreună sau separat, precum și reprezentantul întreprinderii familiale;

g) sucursalele deschise în alt stat membru, inclusiv firma, numărul de înregistrare, EUID și statul membru în care este înregistrată sucursala. Pentru registrele comerțului din statele membre, schimbul de informații prin intermediul sistemului de interconectare este gratuit. Prin sistemul de interconectare, informațiile privind obiectul de activitate al profesionistului vor fi puse la dispoziție, în mod gratuit, autorităților din alte state membre.

Informațiile privind datele cu caracter personal care pot fi puse la dispoziția publicului, cu referire la persoanele fizice care au calitatea de asociat, acționar sau membru, administrator, director, membru al consiliului de supraveghere, membru al directoratului, administrator, lichidator judiciar, lichidator, curator, curator special, custode, cenzor, auditor financiar, reprezentant legal al unei persoane juridice, inclusiv al unei persoane juridice care are una sau mai multe dintre aceste calități, sunt: numele și prenumele, data și locul nașterii, cetățenia și statul de domiciliu, cu excepția situațiilor când solicitantul este o entitate care are acces la datele cu caracter personal, în condițiile legii. Copiile sau copiile certificate de pe documentele depuse din dosarul profesionistului înregistrat în registrul comerțului, ce se eliberează solicitanților, conțin exclusiv: numele și prenumele, data și locul nașterii, cetățenia și statul de domiciliu ale persoanelor care figurează în aceste documente, cu excepția situațiilor când solicitantul este o entitate care are acces la datele cu caracter personal, în condițiile legii.ONRC pune la dispoziția publicului, în mod gratuit, în limbile română și engleză, pe pagina sa de internet sau pe portalul de servicii online, cu acces și prin intermediul portalului digital unic, informații cu privire la legislația ce reglementează:a) constituirea și înmatricularea profesioniștilor persoane juridice, inclusiv prin procedura online, înregistrarea persoanelor fizice, și anume: cerințele privitoare la actul constitutiv/acordul de constituire, inclusiv la utilizarea formularului-tip de act constitutiv/acord de constituire; documentele care se depun la oficiul registrului comerțului, mijloacele de identificare electronică, cerințele legate de limba în care poate fi întocmit/prezentat un document și, dacă se solicită asistență, tarifele aplicabile, după caz;b) înregistrarea sucursalelor și a mențiunilor referitoare la acestea în registrul comerțului, în modalitățile și prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv prin mijloace electronice, documentele necesare înregistrării sucursalelor în registrul comerțului, mijloacele de identificare electronică, cerințele legate de limba în care poate fi întocmit/prezentat un document și, dacă se solicită asistență, tarifele aplicabile, după caz;c) înregistrarea de mențiuni și/sau documente supuse obligației de publicitate prin registrul comerțului, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice;d) dobândirea calității de administrator, director, în sensul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de membru al consiliului de administrație, al directoratului sau al consiliului de supraveghere și interdicțiile, prevăzute de lege, de a dobândi și a exercita aceste calități, precum și autoritățile care dețin evidențe referitoare la aceste interdicții;e) competențele generale și atribuțiile consiliului de administrație și ale directorilor, respectiv ale consiliului de supraveghere și ale directoratului.ONRC editează Buletinul electronic al registrului comerțului, denumit în continuare Buletin, la nivel național, organizat ca platformă electronică centrală prin portalul de servicii online al ONRC. În Buletin sunt publicate, din oficiu, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, după înregistrarea în registrul comerțului, următoarele:a) încheierea registratorului sau hotărârea judecătorească privind înmatricularea unei persoane juridice, înregistrarea unei sucursale a unei persoane juridice, înregistrarea unei persoane fizice autorizate, a unei întreprinderi individuale sau a unei întreprinderi familiale;b) încheierea registratorului, în cazul oricăror alte înregistrări în registrul comerțului;c) alte acte înregistrate în registrul comerțului pentru care legea prevede publicarea în Buletin;d) hotărârile judecătorești, altele decât cele prevăzute la lit. a) și la art. 16 alin. lit. b), înregistrate în registrul comerțului. Înscrisurile prevăzute la alin. se transmit electronic de către oficiile registrului comerțului către ONRC, prin sistemul informatic integrat al ONRC, și se publică în Buletin în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării în registrul comerțului. Publicarea în Buletin și consultarea acestuia se realizează cu titlu gratuit.16În Monitorul Oficial al României sunt publicate, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, după înregistrarea în registrul comerțului, următoarele:a) extrasul încheierii registratorului sau al hotărârii judecătorești privind înmatricularea unei persoane juridice sau înregistrarea unei sucursale a unei persoane juridice; la solicitarea expresă a uneia dintre părți, se poate publica integral hotărârea judecătorească;b) hotărârile judecătorești pentru care instanțele dispun în mod expres publicarea în Monitorul Oficial al României;c) hotărârile adunării generale ale asociaților/acționarilor/ membrilor, actele adiționale ale persoanelor juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, pentru care legea prevede publicarea în Monitorul Oficial al României;d) hotărârile organelor de administrare și/sau conducere ale persoanelor juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, pentru care legea prevede publicarea în Monitorul Oficial al României;e) alte acte ale persoanelor juridice, supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, pentru care legea prevede publicarea în Monitorul Oficial al României. Extrasul încheierii sau al hotărârii judecătorești menționat la alin. lit. a) cuprinde: numărul și data încheierii, firma, sediul ori sediul social sau profesional și forma de organizare, după caz, numele și prenumele, adresa - țara, localitatea, județul - fondatorilor, administratorilor sau a reprezentanților persoanei juridice care se ocupă nemijlocit de activitățile sucursalei și, dacă este cazul, a cenzorilor, auditorilor; numele și prenumele, adresa - țara, localitatea, județul - titularului, a reprezentantului sau a membrilor persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, domeniul și activitatea principală, capitalul social sau valoarea patrimoniului de afectațiune, după caz, durata de funcționare, codul unic de înregistrare, EUID și numărul de ordine în registrul comerțului. Înscrisurile prevăzute la alin. se transmit electronic de către oficiul registrului comerțului, spre publicare, Monitorului Oficial al României, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării în registrul comerțului. Publicarea în Monitorul Oficial al României este o procedură legală obligatorie. Publicarea în Monitorul Oficial al României și consultarea acestuia se realizează potrivit Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare.gistrul beneficiarilor reali, prevăzut la art. 19 alin. lit. a) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare. Organizarea și funcționarea Registrului beneficiarilor reali, precum și structura acestuia și modalitatea de arhivare a documentelor se stabilesc prin decizie a directorului general al ONRC.

Registrul beneficiarilor reali face parte din sistemul de interconectare a registrelor beneficiarilor reali din statele membre ale Uniunii Europene, denumit în continuare sistemul de interconectare a registrelor beneficiarilor reali. Sistemul de interconectare a registrelor beneficiarilor reali este constituit din registrele beneficiarilor reali din statele membre ale Uniunii Europene și platforma centrală europeană. Registrele beneficiarilor reali din statele membre ale Uniunii Europene prevăzute la alin. sunt interconectate prin intermediul platformei centrale europene prevăzute la art. 22 alin. din Directiva (UE) 2017/1.132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale. Informațiile înregistrate în Registrul beneficiarilor reali sunt disponibile prin intermediul registrelor naționale și prin sistemul de interconectare a registrelor după înmatricularea persoanei juridice până la expirarea unui termen de 10 ani de la data radierii persoanei juridice. ONRC cooperează cu autoritățile care gestionează registre similare din alte state membre și cu Comisia Europeană, în scopul punerii în aplicare a diferitelor tipuri de acces la Registrul beneficiarilor reali. ONRC realizează, prin sistemul de interconectare a registrelor beneficiarilor reali, cu titlu gratuit, schimbul de informații cu registrele beneficiarilor reali din statele membre ale Uniunii Europene.(6) ONRC furnizează informații din Registrul beneficiarilor reali autorităților competente și unităților de informații financiare din alte state membre, în timp util și în mod gratuit. ONRC asigură interoperabilitatea Registrului beneficiarilor reali cu sistemul de interconectare a registrelor beneficiarilor reali, informațiile fiind disponibile în format standard de mesaj și fiind accesibile prin mijloace electronice, cu respectarea standardelor de securitate pentru transmisia și schimbul datelor, în condițiile legii.

ONRC este instituție publică, cu personalitate juridică, organizată în subordinea Ministerului Justiției, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției. ONRC are sediul central în municipiul București. Rolul principal al ONRC este de a organiza serviciul public de interes general de realizare a publicității prin registrul comerțului, potrivit dispozițiilor art. 18 alin. din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a actelor și faptelor profesioniștilor prevăzuți de lege.

În subordinea ONRC, în fiecare județ și în municipiul București, se organizează oficii ale registrului comerțului, structuri fără personalitate juridică și care funcționează pe lângă fiecare tribunal. În cadrul oficiilor registrului comerțului pot funcționa birouri teritoriale. Înființarea, organizarea și funcționarea birourilor teritoriale se stabilesc prin regulament, aprobat prin decizie a directorului general al ONRC.ONRC este condus de un director general, numit în funcție prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit doar o dată, cu respectarea condițiilor privind numirea în funcție. Directorul general asigură conducerea, coordonarea și controlul activității ONRC, precum și coordonarea și controlul activității oficiilor registrului comerțului și reprezintă ONRC în relațiile cu terții. Directorul general al ONRC este ordonator terțiar de credite. Directorul general este ajutat în activitatea sa de 3 directori generali adjuncți, numiți în funcție prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit doar o dată, cu respectarea condițiilor privind numirea în funcție. Oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale sunt conduse de directori, numiți în funcție prin ordin al ministrului, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit doar o dată, cu respectarea condițiilor privind numirea în funcție. Directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă Tribunalul București este ajutat în activitate de 2 directori adjuncți numiți în funcție prin ordin al ministrului justiției, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit doar o dată, cu respectarea condițiilor privind numirea în funcție. Directorii oficiilor registrului comerțului au atribuții și competențe de conducere, organizare, coordonare și control al activității desfășurate în cadrul oficiului registrului comerțului și al personalului din subordine.(6) Persoanele numite în funcțiile de conducere prevăzute la alin. , și sunt selecționate în urma unui concurs sau examen, organizat potrivit legii. Procedura desfășurării concursului/examenului este prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta lege.Numărul maxim de posturi ale ONRC și ale oficiilor registrului comerțului se stabilește prin hotărâre a Guvernului, iar structura organizatorică și modul de funcționare ale acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare al ONRC, aprobat prin ordin al ministrului justiției. Statele de funcții ale ONRC și ale oficiilor registrului comerțului se aprobă prin ordin al ministrului justiției. Personalul necesar pentru funcționarea ONRC și a oficiilor registrului comerțului este angajat/numit în funcție, după caz, prin examen sau concurs, organizat potrivit legii. Procedura desfășurării examenului/concursului și condițiile specifice necesare ocupării posturilor se stabilesc prin Regulamentul privind ocuparea posturilor din cadrul ONRC, care se aprobă prin ordin al ministrului justiției. Prin excepție de la prevederile alin. , numirea în funcția de registrator de registrul comerțului se face cu respectarea procedurii de desfășurare a examenului/concursului, prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta lege. Încheierea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de muncă, precum și aplicarea sancțiunilor disciplinare se dispun, potrivit legii, de către directorul general al ONRC.(6) Funcțiile de conducere din cadrul ONRC și oficiilor registrului comerțului, pentru ocuparea cărora sunt necesare studii de specialitate juridică, ocupate de persoane încadrate la funcția de bază ca personal de specialitate juridică, respectiv registratori și consilieri juridici, sunt funcții de specialitate juridică, iar personalul respectiv beneficiază de vechime în specialitate juridică. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul ONRC și al oficiilor registrului comerțului nu poate fi supus niciunei restricții, influențe, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea unei persoane fizice sau juridice sau a unei autorități.23Personalul din cadrul ONRC și al oficiilor registrului comerțului este salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.24ONRC are următoarele atribuții:

a) ținerea registrului comerțului, în sistem informatic, prin centralizarea tuturor înregistrărilor efectuate de oficiile registrului comerțului;b) ținerea Buletinului electronic al registrului comerțului, în sistem informatic;c) ținerea Registrului beneficiarilor reali, în sistem informatic;d) ținerea catalogului firmelor în sistem informatic;e) ținerea Buletinului procedurilor de insolvență, în sistem informatic;f) ținerea registrului litigiilor, în care sunt evidențiate acțiunile de dizolvare și radiere formulate de ONRC, potrivit legii;g) proiectarea, realizarea, implementarea, întreținerea și dezvoltarea sistemului informatic integrat al ONRC;h) organizarea și coordonarea activității registratorilor;i) organizarea, coordonarea, îndrumarea metodologică unitară și controlul activității desfășurate de oficiile registrului comerțului;j) formarea profesională a personalului ONRC și al oficiilor registrului comerțului;k) organizarea și prestarea activității de asistență acordată solicitanților, la ghișeu sau prin intermediul sistemului informatic integrat al ONRC;l) furnizarea de informații, certificate constatatoare despre datele înregistrate în registrul comerțului, precum și certificate constatatoare că un anumit act sau fapt nu este înregistrat, copii și copii certificate de pe documentele prezentate și de pe cele care atestă soluționarea și înregistrarea în registrul comerțului;m) furnizarea de informații și/sau documente din Registrul beneficiarilor reali, din Buletinul procedurilor de insolvență și din Buletinul electronic al registrului comerțului;n) colaborarea cu autorități și instituții publice naționale și internaționale, precum și cu alte entități, potrivit legii;o) formularea de propuneri și participarea la elaborarea proiectelor de acte normative care vizează domeniul său de activitate;p) arhivarea dosarelor profesioniștilor înregistrați în registrul comerțului și a altor documente prevăzute de lege;

q) alte atribuții prevăzute de lege.

Oficiile registrului comerțului au următoarele atribuții:

a) desfășurarea activității de soluționare a cererilor de înregistrare;b) efectuarea înregistrărilor în registrul comerțului, în sistem informatic, în baza încheierilor registratorului și a hotărârilor judecătorești;c) eliberarea certificatului de înregistrare, a certificatului de mențiuni și a certificatului de radiere, precum și a documentelor aferente, prevăzute de lege - încheierea registratorului, certificat constatator privind autorizarea funcționării;d) furnizarea de informații, rapoarte istorice și certificate constatatoare despre datele înregistrate în registrul comerțului, precum și certificate constatatoare că un anumit act sau fapt nu este înregistrat, copii și copii certificate de pe documentele depuse în susținerea cererilor de înregistrare și de pe cele care atestă înregistrarea în registrul comerțului;e) prestarea serviciilor de asistență în vederea înregistrării în registrul comerțului și în alte registre ținute de ONRC;f) obținerea codului unic de înregistrare și a altor informații și/sau documente prevăzute de lege;g) obținerea informațiilor din cazierul fiscal, potrivit procedurii de transmitere stabilite prin protocol încheiat între ONRC și Agenția Națională de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF;h) transmiterea pe cale electronică a declarațiilor-tip pe propria răspundere privind autorizarea funcționării către autoritățile și instituțiile competente în domeniul autorizării funcționării;i) furnizarea de informații și/sau documente din Registrul beneficiarilor reali;j) cooperarea cu autorități și instituții publice, la nivel teritorial, pe baza delegărilor de competență emise de ONRC;k) alte atribuții prevăzute de lege.26Serviciile de asistență care se prestează de oficiile registrului comerțului constau în:a) îndrumarea prealabilă privind formalitățile legale pentru întocmirea și modificarea actelor constitutive ale persoanelor juridice, pentru înregistrarea persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale și pentru completarea cererii de înregistrare și a formularelor-tip utilizate pentru înregistrarea în registrul comerțului;b) tehnoredactarea cererii de înregistrare;c) redactarea declarațiilor-tip;d) redactarea actului constitutiv sau completarea formularului-tip de act constitutiv, redactarea actelor modificatoare ale actului constitutiv, precum și a altor acte supuse înregistrării în registrul comerțului în cazul persoanelor juridice;e) redactarea acordului de constituire a întreprinderilor familiale și a actelor de modificare a acestuia;f) darea de dată certă pentru actele redactate de serviciile de asistență;g) înregistrarea cererii de înregistrare și a documentelor anexate acesteia ale solicitanților care au beneficiat, la cerere, de servicii de asistență în condițiile prezentei legi. Serviciile de asistență se asigură prin personalul de specialitate juridică din cadrul oficiilor registrului comerțului. Serviciile de asistență se acordă, la cerere, înainte de depunerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului. Modalitatea de acordare a serviciilor de asistență prevăzute la alin. și tariful aferent se stabilesc prin ordin al ministrului justiției, la propunerea ONRC. Serviciile de asistență prevăzute la alin. lit. a)-c) și g) se prestează cu titlu gratuit.27În exercitarea competențelor sale, ONRC și oficiile registrului comerțului colectează, procesează și prelucrează date și informații, inclusiv de natura datelor cu caracter personal, cu respectarea legislației pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Datele cu caracter personal ale utilizatorilor portalului de servicii online al ONRC sunt colectate, procesate și prelucrate la crearea contului de utilizator al portalului de servicii. În exercitarea atribuțiilor sale legale, ONRC prelucrează datele cu caracter personal ale următoarelor categorii de persoane vizate:a) persoane fizice care exercită o funcție sau dețin o calitate în cadrul persoanelor juridice sau formelor juridice de desfășurare a activității de către persoane fizice, funcție sau calitate ce determină înregistrarea datelor lor de identificare în registrul comerțului;b) persoane fizice care dețin calitatea de beneficiar real;c) persoane fizice care solicită eliberarea de informații/ certificate constatatoare/copii/copii certificate/extrase de registru și informații specializate;d) persoane fizice sau reprezentanți persoane fizice ai persoanelor juridice care solicită eliberarea de informații privind beneficiarul real;e) persoane fizice sau reprezentanți persoane fizice ai persoanelor juridice care solicită acordarea serviciilor de asistență;f) persoane fizice sau, după caz, reprezentanți persoane fizice ai persoanelor juridice care solicită efectuarea operațiunilor prealabile înmatriculării/înregistrării în registrul comerțului;g) persoane fizice împuternicite de către profesionist să depună cererea la registrul comerțului;h) persoane fizice sau, după caz, reprezentanți persoane fizice ai persoanelor juridice interesate sau prejudiciate, care solicită înregistrarea unor cereri la registrul comerțului;i) persoane fizice menționate în documentele depuse în susținerea cererilor de înregistrare;j) utilizatori ai portalului de servicii online al ONRC. Schimbul de informații cu autoritățile și instituțiile publice, efectuat în baza unor protocoale de colaborare în scopul îndeplinirii unei obligații legale exprese, se realizează cu respectarea dispozițiilor legislației pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Lista autorităților și instituțiilor publice cu care ONRC încheie protocoale de colaborare se afișează pe pagina de internet a ONRC.(6) Furnizările de informații, rapoartele istorice și certificatele constatatoare eliberate de ONRC și de oficiile registrului comerțului, precum și copiile sau copiile certificate ale documentelor depuse în susținerea cererilor de înregistrare vor conține toate datele cu caracter personal înregistrate în registrul comerțului în cazul în care sunt transmise la solicitarea persoanelor vizate sau a instituțiilor sau a autorităților competente, în conformitate cu o obligație legală, în vederea îndeplinirii unei obligații legale sau în vederea exercitării funcției, iar către alte persoane fizice sau juridice, inclusiv de alte instituții publice, în condițiile art. 11 alin. , exclusiv următoarele date: numele și prenumele, data și locul nașterii, cetățenia și statul de domiciliu. În vederea asigurării caracterului public al registrului comerțului, solicitanții unei înregistrări depun și un exemplar al documentelor necesare efectuării înregistrării, care va cuprinde, în cazul persoanelor fizice menționate în acestea: numele și prenumele, data și locul nașterii, cetățenia și statul de domiciliu. ONRC publică pe pagina de internet/portalul de servicii online o informare cu privire la prelucrarea datelor personale efectuată, necesară în îndeplinirea funcțiilor și atribuțiilor sale prevăzute de lege.

 

 

Registratorul este personalul de specialitate juridică din cadrul ONRC învestit să realizeze serviciul public al controlului de legalitate prealabil înregistrării în registrul comerțului. Registratorul soluționează, prin încheiere, cererile de înregistrare în registrul comerțului și alte cereri privind înregistrări în registrul comerțului. Încheierile registratorului, purtând semnătura olografă sau electronică a acestuia, sunt acte de autoritate publică, având forța probantă și forța executorie prevăzute de lege. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, registratorul nu poate fi supus niciunei restricții, influențe, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea unei persoane fizice sau juridice sau a unei autorități.Registratorul îndeplinește următoarele atribuții:

a) verifică cererile de înregistrare și alte cereri privind înregistrări în registrul comerțului, precum și înscrisurile depuse în susținerea acestora, în vederea asigurării respectării cerințelor legale pentru înregistrarea solicitată;b) verifică datele din actele de identitate, anexate cererii de înregistrare, ale solicitanților persoane fizice sau, după caz, ale reprezentanților legali ai solicitanților persoane juridice, ale împuterniciților acestora, precum și ale altor persoane ale căror date de identificare se înregistrează în registrul comerțului, solicitând, dacă este cazul, în condițiile art. 105 alin. , prezența fizică a acestor persoane;c) verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea firmei în registrul comerțului și în catalogul firmelor;d) soluționează cererile de înregistrare, autorizează constituirea persoanei juridice și dispune înmatricularea persoanelor juridice în registrul comerțului, efectuarea publicității actelor, faptelor și mențiunilor prin registrul comerțului și publicarea în Monitorul Oficial al României a înscrisurilor prevăzute de lege, precum și publicarea în Buletin;e) soluționează cererile de înregistrare și dispune înregistrarea în registrul comerțului a sucursalelor persoanelor juridice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și a întreprinderilor familiale, efectuarea publicității actelor, faptelor și mențiunilor prin registrul comerțului și publicarea în Monitorul Oficial al României, precum și publicarea în Buletin;f) soluționează cererile de înregistrare și alte cereri privind înregistrări în registrul comerțului și dispune înregistrarea în registrul comerțului a actelor, faptelor și mențiunilor supuse înregistrării în registrul comerțului și publicarea în Monitorul Oficial al României, precum și publicarea în Buletin;g) soluționează cererile de înregistrare în registrul comerțului a actelor modificatoare ale actului constitutiv;h) dispune rectificarea erorilor materiale din încheierile pronunțate;i) constată depunerea declarațiilor pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condițiilor de funcționare a persoanelor fizice și juridice care, potrivit legii, au obligația să ceară înmatricularea/înregistrarea în registrul comerțului și dispune înregistrarea în registrul comerțului a datelor din aceste declarații, a declarațiilor privind modificarea acestora, transmiterea lor, prin mijloace electronice, către autoritățile competente, precum și înregistrarea în registrul comerțului a notificărilor privind suspendarea/interzicerea desfășurării activității, emise de autoritățile publice competente;j) verifică îndeplinirea actelor și formalităților necesare transferului sediului unei societăți europene sau al unei societăți cooperative europene din România în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European;k) exercită alte atribuții prevăzute de lege.31Registratorului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

32Registratorul nu poate soluționa cererile de înregistrare în registrul comerțului formulate de soț/soție, rude sau afini până la gradul IV inclusiv și nici cererile de înregistrare privitoare la o persoană juridică în care aceștia au calitatea de asociați, acționari, membri, administratori, directori, persoane împuternicite, cenzori. În cazul în care registratorul sesizat cu cererea de înregistrare se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. este obligat să se abțină și să înștiințeze de îndată, în scris, conducerea oficiului registrului comerțului, în vederea repartizării lucrării unui alt registrator. În cazul în care niciun registrator care își desfășoară activitatea la nivelul oficiului registrului comerțului sesizat cu cererea de înregistrare nu o poate soluționa pentru motivul prevăzut la alin. sau din alte motive obiective, ONRC asigură soluționarea cererii prin desemnarea unui registrator de la un alt oficiu al registrului comerțului sau din cadrul ONRC. În situația prevăzută la alin. , copia cererii de înregistrare și a documentelor anexate acesteia se comunică, prin mijloace electronice, la oficiul registrului comerțului unde își desfășoară activitatea registratorul desemnat să soluționeze cererea. Încheierea emisă de registrator se comunică, prin mijloace electronice, în ziua emiterii, către oficiul registrului comerțului inițial sesizat, care urmează să procedeze la eliberarea documentelor pentru solicitant.33Registratorul are obligația declarării averii și intereselor, în condițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.Înainte de începerea activității economice, profesioniștii au obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului.

ONRC pune la dispoziția solicitanților pe pagina sa de internet și pe portalul de servicii online, pentru formele de societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulare-tip de acte constitutive ce se utilizează în procedura de constituire online. Sunt disponibile pe pagina de internet și pe portalul de servicii online ale ONRC și alte formulare-tip și modele de cereri redactate în limba română, ce se utilizează în procedura de constituire online, de înregistrare și de autorizare a funcționării/desfășurării activității. ONRC pune la dispoziția solicitantului și o versiune în limba engleză a formularului-tip de act constitutiv, a altor formulare-tip, precum și a modelor de documente, cu scop de informare. Formularul-tip al actului constitutiv se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea ONRC.

În cursul exercitării activității sau la încetarea acesteia, profesioniștii prevăzuți la art. 4 alin. au obligația de a solicita înregistrarea mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege, în cel mult 15 zile de la data actelor sau producerii faptelor supuse obligației de înregistrare. Înregistrarea mențiunilor se poate face și la cererea persoanelor interesate, în cazurile prevăzute de lege, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care au cunoscut actul sau faptul supus înregistrării.Pentru operațiunile prevăzute privind înregistrarea în registrul comerțului și înregistrarea mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege nu se percep taxe și tarife.

În scopul înregistrării hotărârilor judecătorești, în cazurile prevăzute de lege, instanțele comunică copia hotărârii judecătorești definitive sau, acolo unde legea prevede, executorii, în care sunt consemnate mențiunile ce trebuie înregistrate în registrul comerțului. Hotărârile judecătorești prevăzute la alin. vor putea fi transmise și în format electronic, în copie, prin sistemul de interconectare a sistemului informatic integrat al ONRC cu sistemul ECRIS.

Înmatricularea și mențiunile sunt opozabile terților de la data înregistrării lor în registrul comerțului ori de la data publicării înscrisurilor în Monitorul Oficial al României sau în Buletinul electronic al registrului comerțului, acolo unde legea dispune astfel. Operațiunile efectuate de persoana fizică sau juridică înainte de a 16-a zi de la data înregistrării acestora în registrul comerțului nu sunt opozabile terților care dovedesc că au fost în imposibilitate de a lua cunoștință despre ele. Persoana care are obligația de a cere o înregistrare nu poate opune terților actele ori faptele neînregistrate, în afară de cazul în care face dovada că ele erau cunoscute de aceștia. Terții sunt întotdeauna în măsură să invoce actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul în care omisiunea publicității le lipsește de efecte. În cazul în care există neconcordanțe între datele înregistrate în registrul comerțului și cele cuprinse în documentele arhivate în dosarul profesionistului înregistrat în registrul comerțului, prevăzut la art. 8, față de terți prevalează datele înregistrate în registru. În cazul documentelor și informațiilor publicate în Buletin sau, după caz, în Monitorul Oficial al României, dacă există orice neconcordanță între acestea și datele și documentele înregistrate în registru, acestea din urmă prevalează față de terți.(6) În cazul în care neconcordanța prevăzută la alin. intervine din motive ce nu îi sunt imputabile profesionistului, oficiul registrului comerțului sau, după caz, Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ va corecta înregistrarea mențiunii din registru, respectiv va republica, în extras, textul rectificat, pe cheltuiala sa, la cererea profesionistului.

Informații actualizate privind prevederile legale care reglementează publicitatea actelor, faptelor și mențiunilor persoanelor supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului se publică de către ONRC pe pagina sa de internet și pe portalul de servicii online, precum și pe portalul european e-Justiție. Informațiile necesare pentru publicarea pe portalul european e-Justiție se transmit de către ONRC, în conformitate cu normele și cerințele tehnice ale portalului.

Firmele sunt scrise cu caractere latine. Nicio mențiune care ar putea induce în eroare asupra naturii sau întinderii activității economice desfășurate sau asupra situației solicitatului nu poate fi adăugată firmei. Firma nu poate fi înstrăinată separat de fondul de comerț la care este întrebuințată.Orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente. Se interzice înscrierea unei firme care conține cuvintele: „științific“, „academie“, „academic“, „universitate“, „universitar“, „școală“, „școlar“ sau derivatele acestora, precum și „notar“, „executor“, „avocat“, „consilier juridic“, „consultanță juridică“ sau cuvinte care sunt asociate unor profesii care implică exercițiul autorității publice. Nu poate fi înscrisă o firmă care conține cuvintele „național“, „român“, „institut“ sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autorităților și instituțiilor publice centrale, dacă aceasta este de natură să creeze confuzie cu denumirea unei autorități sau instituții publice centrale sau locale.Verificarea disponibilității firmei se face la solicitarea persoanei interesate de către oficiul registrului comerțului, înainte de întocmirea actelor constitutive sau, după caz, de modificare a firmei. Verificarea disponibilității firmei și rezervarea acesteia se pot face și prin portalul de servicii online. În vederea rezervării, firma este supusă operațiunii de verificare a îndeplinirii condițiilor de disponibilitate și de specificitate față de firmele înregistrate în registrul comerțului sau rezervate, precum și cu privire la alte condiții prevăzute de lege în privința firmei. O firmă este disponibilă atunci când nu aparține altei persoane fizice sau juridice înregistrate în registrul comerțului sau nu este rezervată în vederea înregistrării. O firmă are caracter distinctiv atunci când denumirea nu este generică și se deosebește de alte firme înregistrate anterior în registrul comerțului. Elementele tehnice de specificitate ale firmei sunt stabilite prin norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului justiției. Nu se poate rezerva și înregistra o firmă care este deja rezervată, pe durata prevăzută de lege, sau înregistrată în registrul comerțului.(6) Dovada eliberată după efectuarea verificării și rezervării este valabilă pentru o perioadă de o lună de la data eliberării dovezii.

 

Dreptul de folosință exclusivă asupra firmei se dobândește prin înregistrarea în registrul comerțului. Înregistrarea în registrul comerțului a unei firme de către alte persoane decât titularul mărcii înregistrate potrivit Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, atrage răspunderea solicitantului.Firma unui profesionist persoană fizică ce are obligația de înregistrare în registrul comerțului cuprinde numele și prenumele acestuia, precum și forma de exercitare a activității economice, și anume persoană fizică autorizată ori întreprindere individuală. În cazul în care există identitate de nume și prenume cu altă persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, întreprindere familială înregistrată în registrul comerțulu

Operațiunile de încasări și plăți în numerar

Legea pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar prevede o serie de măsuri pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. 

Astfel operațiunile de încasări și plăți efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.

Prevederile nu se aplică Trezoreriei Statului, instituțiilor de credit, instituțiilor emitente de monedă electronică, instituțiilor care prestează servicii de plată, autorizate de Banca Națională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene și notificate către Banca Națională a României, potrivit legii, instituțiilor financiare nebancare și entităților care efectuează operațiuni de schimb valutar, definite potrivit legii, pentru operațiunile specifice activității pentru care acestea au fost autorizate, precum și operatorilor din domeniul jocurilor de noroc.Prevederile legii se aplică și operațiunilor de încasări și plăți în valută efectuate pe teritoriul României. Încadrarea în plafoanele prevăzute de prezentul capitol se efectuează în funcție de cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunilor de încasări sau plăți.În sensul legi, următorii termeni se definesc astfel:a) încasare fragmentată - fracționarea sumei de încasat în mai multe tranșe, pentru a evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege;b) plată fragmentată - fracționarea sumei de plată în mai multe tranșe, pentru a evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege;c) magazin de tipul cash and carry - magazin care realizează comerț de tipul cash and carry, astfel cum este definit la art. 4 lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Prin excepție de la prevederile legii se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții:a) încasări de la ptofesioniști, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, de la profesioniști, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;c) plăți către profesioniști, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;d) plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;e) plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Profesioniștii pot achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic.Operațiunile de încasări în numerar efectuate de profesioniști, de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, precum și contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operațiunile de încasări în numerar, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.Prevederile nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condițiile în care între profesioniști și persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.Operațiunile de plăți în numerar efectuate de profesioniști, către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacțiile mai mari de 10.000 lei.Organizatorii de nunți și botezuri, pentru operațiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice, pentru serviciile legate de aceste evenimente, pot solicita organului fiscal central competent în administrarea obligațiilor lor fiscale, în cazul în care aceștia prezintă organului fiscal informații din care rezultă că încasările de la persoane fizice generate de organizarea de astfel de evenimente depășesc plafonul legal, aprobarea unui alt plafon de încasări decât cel stabilit legal.La stabilirea plafonului, organul fiscal va avea în vedere încasările pe care organizatorii de nunți și botezuri le-au avut anterior din astfel de evenimente.Organul fiscal dispune cu privire la cererea depusă,  printr-o decizie în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii cererii. Decizia are valabilitate un an de la data comunicării.Decizia poate fi reînnoită sau modificată la cererea solicitantului. Procedura de aplicare a acestor prevederi se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.Plafoanele-limită prevăzute de prezentul capitol nu se aplică de către profesioniști, pentru următoarele operațiuni:a) depunerea de numerar în conturile deschise la instituțiile de credit sau la instituțiile care prestează servicii de plată și care sunt autorizate de Banca Națională a României, inclusiv în automatele de încasări în numerar;b) plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizației și a cazării pe timpul deplasării, precum și a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;c) plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuțiilor, amenzilor și a altor obligații datorate bugetului general consolidat al statului;d) retragerea de numerar din conturi deschise la instituțiile de credit sau la instituțiile care prestează servicii de plată și care sunt autorizate de Banca Națională a României pentru plata salariilor și a altor drepturi de personal prevăzute de lege și pentru alte operațiuni de plăți efectuate către persoanele fizice;e) transferarea de sume prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Națională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene și notificate către Banca Națională a României, potrivit legii;f) depunerea de numerar în automate ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.Este interzisă acordarea oricăror avantaje clienților, de către profesioniști, pentru efectuarea de plăți în numerar.Sucursalele și alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie și/sau cont deschis la o instituție de credit aplică în mod corespunzător prevederile prezentului capitol.În cazul profesioniștilor, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate și/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depășesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice și, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depășesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepție, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai dețin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.Operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice, altele decât operațiunile de încasări și plăți realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Națională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene și notificate către Banca Națională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție. Sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 lei, precum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000 lei.Se interzice  să se elibereze persoanelor sume în numerar peste plafonul stabilit, pe fiecare persoană și tranzacție, cu excepția anumitor operațiuni.Este interzisă persoanelo fragmentarea solicitărilor de eliberare de numerar care conduce la depășirea plafonului. Persoanele  pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, în baza documentelor justificative legale prezentate de plătitori. Prin excepție, în cazul operațiunilor efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanță, persoanele prevăzute de lege pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, cu condiția existenței documentelor justificative legale în evidența plătitorilor.Nerespectarea prevederilor legale de mai sus constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă de 10% din suma încasată/plătită care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 100 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor  se efectuează de către organele Ministerului Finanțelor Publice, ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și unităților sale subordonate, conform competențelor. Contravențiilor le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Cerere de punere sub interdictie după pronunțarea DECIZIEI CC nr. 601 din 16 iulie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil. Soluționare

Soluționarea unei cereri de punere sub interdictie după pronunțarea DECIZIEI CC nr. 601 din 16 iulie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil. Exemplu:

 

ROMÂNIA JUDECATORIA …. - JUDEȚUL … 

 

Sentinţa civilă nr. … Şedinţa publică de la …

 

Instanța constituită din: PREŞEDINTE … 

Grefier …. 

Ministerul Public reprezentat prin procuror …, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria … 

 

Pe rol judecarea cererii având ca obiect numire curator special în cadrul cererii de punere sub interdictie formulată de petentul ….., domiciliat în comuna ….., în contradictoriu cu intimata - domiciliată în …..,. La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns părțile, reclamantul asistat de av. …. 

Procedura de citare legal îndeplinită. 

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care prezintă pe scurt obiectul cauzei, stadiul judecăţii, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care: 

Se legitimează petentul … cu carte de identitate seria nr. CNP …. , domiciliat în ….  şi intimata 

cu carte de identitate seria nr. … CNP , domiciliată în …. . 

Instanța acordă cuvântul pe probe. 

Av. … pentru reclamant solicita încuviințarea probelor cu înscrisuri şi expertiză medico-legalā. 

Ministerul Public prin reprezentant, arată că este de acord cu probele solicitate. 

În temeiul art. 255 şi art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează probele cu înscrisuri şi expertiză în specialitatea psihiatrică, apreciind ca fiind pertinente, concludente şi utile soluționării cauzei. 

La interpelarea instanţei intimata …. nu a putut spune cum se numeşte câți ani are şi nici în ce zi a săptămânii suntem. 

Reprezentantul convențional al reclamantului, arată că nu mai are alte cereri de formulat. 

Ministerul Public prin reprezentant arată că nu mai are alte cereri de formulat. 

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, instanța declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 alin.1 Cod procedură civilă şi fixează termen de judecată pentru dezbaterea fondului la prezentul termen de judecată. 

Reprezentantul convenţional al reclamantului, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, să se dispună punerea sub interdicţie a intimatei …... Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă starea de sănătate a intimatei. Numirea în calitate de tutore a numitului …. . 

Petentul …. arată că este de acord să fie numit tutore al petentei 

Ministerul Public prin reprezentant, solicită admiterea cererii de numire a petentului în calitate de tutore pentru intimata …. . 

Instanța, apreciind lămurite toate împrejurările de fapt şi de drept ale cauzei, în baza art. 394 alin.1 C.pr.civ. declară închise dezbaterile asupra fondului şi reţine cauza spre soluționare. 

INSTANȚA 

Prin cererea Înregistrată pe rolul Judecătoriei …., la data de …., petentul …., domiciliat în ….., a solicitat în contradictoriu cu intimata …. domiciliata în ……., punerea sub interdictie a intimatei şi numirea sa ca tutore al acesteia. De asemenea, a solicitat numirea sa în calitate de curator special în temeiul dispoziţiilor art. 167 cod civil până la pronunțarea hotărârii de punere sub interdictie. 

În motivare a susţinut următoarele: Petentul este soțul numitei ….. care deține certificat de incadrare in grad de handicap nr. ….. şi se incadrează in grad de handicap grav, cod boala …, cu tip handicap … mental cu asistent personal, boală ce o împiedică să îşi reprezinte singura interesele. 

De asemenea, din cauza aceluiaşi motiv aceasta nu poate să își administreze bunurile în condiții corespunzătoare şi nu poate încheia nici un act de dispoziție și nu-și poate numi singura un reprezentant sau un administrator. 

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă fără nici un fel de dubiu faptul că o este o persoană cu probleme grave de sănătate ce necesită o protecție specială, astfel că se impune luare măsurii de protectie in cadrul proceduri de punere sub interdicţie judecătorească. reglementată de art. 395 și următoarele C.P. Civilă. 

În drept art.164, 165 coroborat cu art.111 şi art.167 cod civil. S-au depus la dosar înscrisuri: În faza prealabilă s-a efectuat expertiza medico-legalā psihiatrică. 

La termenul din …. s-a încercat audierea intimatei dar nu s-a putut stabili o legătură de comunicare cu aceasta.

S-au depus la dosar anchetă socială efectuată la domiciliul părților şi cazierul judiciar al persoanei propusă spre a fi tutore. 

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța reține următoarele: 

Față de dispozițiile art. 165 Cod civil raportat la art. 111 lit. d) Cod civil, petentul are calitate procesual activă, fiind soțul intimatei şi persoana care se îngrijește de acesta. 

Din raportul de expertiză depus la dosar se constată că intimata prezintă un diagnostic ce a determinat lipsa capacităţii de a se autoingriji, de a se autoconduce şi de a-şi reprezenta interesele, fiind cazul să fie pusă sub interdicție. 

Punerea sub interdicţie reprezintă o măsură de ocrotire a persoanei fizice majore, reglementată de dispoziţiile art. 106 alin. 2 Cod civil şi este de competenţa instantei de tutela, potrivit art. 107 din cod, fiind dispusă în condiţiile art. 164 față de persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale din cauza alienatiei sau debilitatii mentale. 

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 601/16.07.2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 88 din 27.01.2021, s-a admis excepţia de neconstituționalitate şi s-a constatat că prevederile art. 164 alin. 1 Cod Civil sunt neconstituționale.

Cu referire la efectele Deciziei mai sus evocate asupra prevederilor legale declarate neconstituționale, dispozițiile cuprinse în art. 147 alin. 1 din Constituția României  și cele din reglementează că Dispoziţiile din legile şi ordonanțele în vigoare, precum regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept. 

Prin prisma împrejurării conform căreia Decizia Curții a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 27.01.2021, termenul de 45 zile aflat la dispoziția puterii legislative pentru corelarea dispoziţiilor neconstituționale cu prevederile Constituţiei s-a împlinit la data de 12.03.2021, data de la care dispozițiile art. 164 alin. 1 Cod Civil sunt considerate abrogate. 

Avand in vedere că legiuitorul nu a intervenit să adapteze dispoziţiile la decizia pronunţată de către instanța de contencios constituțional, s-a creat o incertitudine legată de existența unei reglementări legale în ceea ce priveşte instituţia punerii sub interdicţie. 

În aceste condiții, cu luarea în calcul şi a împrejurării conform căreia au fost acordate mai multe termene în cauză pentru a oferi legiuitorului posibilitatea de a stabili cadrul legal de protectie a persoanelor care nu au discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele lor, se apreciază ca fiind incidente dispoziţiile art. 5 alin. 2 Cod Procedură Civilă, conform cărora niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. 

Cu relevanță în cauză sunt şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din Constituţie conform cărora (1) Dispozițiile constituționale privind drepturile şi libertățile cetățenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituţia sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile." 

Potrivit art. 12 alin. (4) din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi ce prevede că statele părți se vor asigura că toate măsurile legate de exercitarea capacităţii juridice prevăd protectia adecvată şi eficientă pentru prevenirea abuzurilor, conform legislației internaționale privind drepturile omului. O astfel de protectie va garanta măsurile referitoare la exercitarea capacității juridice respectă drepturile, voința şi preferințele nu prezintă conflict de interese şi nu au o influenţă necorespunzătoare sunt proporționale şi adaptate la situația persoanei, se aplică pentru cea mai scurtă perioadă posibilă şi se supun revizuirii periodice de către o autoritate competentă, independentă și imparțială sau de către un organ juridic. Măsurile de protectie vor fi proporționale cu gradul în care asemenea măsuri afectează drepturile şi interesele persoanei". 

În esenţă, aceste aspecte sunt redate şi în considerentele Decizia Curții, a căror forță. juridică este obligatorie, stabilindu-se ca în vederea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități, orice măsură de protecţie trebuie să fie proporțională cu gradul de capacitate, să fie adaptată la viața persoanei, să fie dispusă numai dacă alte măsuri nu pot oferi o protecție suficientă, să țină cont de voința persoanei, să se aplice pentru cea mai scurtă perioada de timp şi să fie revizuită periodic. 

În legislația internă, deşi prevederile art. 164 alin. (1) Cod Civil au încetat a produce efecte ca urmare a constatārii neconstituționalității lor şi a faptului că legiuitorul nu a făcut demersuri după cele 45 zile prevăzute de Constituție în a le pune în acord cu considerentele deciziei Curţii Constituționale nr. 601/16.07.2020, dispoziţiile art. 106 alin. 2 Cod Civil, (conform cărora ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdicție judecătorească sau prin instituirea curatelei) consacră în continuare instituția punerii sub interdictie, care nu a fost înlăturată aşadar în totalitate din legislația internă. 

În concret, Decizia nr. 601/16.07.2020 critica procedura punerii sub interdicţie din punct de vedere al constituționalităţii, respectiv prevederile art. 164 alin. (1) Cod Civil, prin prisma faptului că nu este însoțită de suficiente garanții care să asigure respectarea drepturilor şi a libertăților fundamentale, că nu are în vedere că pot exista diferite grade de incapacitate şi nici de diversitatea intereselor unei persoane, nu se dispune pe o perioadă determinată de timp şi nu este supusă unei revizuiri periodice, sens în care o incapacitate nu trebuie să conducă la pierderea exerciţiului tuturor drepturilor civile, ci trebuie analizată în fiecare caz în parte. 

Totodată, Curtea Constituțională acceptă că punerea sub interdictie are caracterul unei măsuri de ocrotire, având drept consecinţă lipsirea persoanei în cauză de capacitatea de exerciţiu şi instituirea tutelei, astfel incat rolul tutorelui este de a administra în mod corespunzător bunurile pusului sub interdicţie şi de a contribui la bunăstarea bolnavului. 

Cu alte cuvinte, față de dispozițiile legale mai sus citate, instanța apreciază că produc în continuare efecte juridice dispozițiile art. 106 alin. (2) Cod Civil, coroborat cu condițiile prevăzute de art. 936 şi următoarele din Codul de procedură civilă, însă acestea se impun a fi aplicate cu respectarea considerentelor Deciziei Curții Constituţionale şi a legislației internaționale la care România este parte, precum art. 12 alin. (4) din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitāti. 

Astfel, din probele administrate în cauza, respectiv raportul de expertiză medico-legală psihiatrică se reține că intimata nu are discernământ şi nici capacitatea de a înțelege consecinţele faptelor sale, lipsindu-i posibilitatea psihică de autoîngrijire şi autocontrol. 

În ceea ce priveşte proporționalitatea, instanța consideră că în cazul intimatei se relevă o incapacitate totală, având în vedere deteriorarea cognitivă de care suferi, precum și deficitul adaptiv marcat cu implicații asupra funcţionării globale şi a luării deciziilor în propriul beneficiu. 

Având în vedere concluziile raportului medical şi ţinând seama şi de considerentele Deciziei Curții Constituţionale mai sus evocate, precum și de art. 12 alin. 4 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, se apreciază că se impune dispunerea măsurii punerii sub interdicţie, cu posibilitatea revizuirii sau chiar a ridicării interdicţiei, cu respectarea procedurii prevăzute de art. 943 C.proc.civ. 

Astfel, în funcție de starea medicală a intimatei la acel moment. Persoanele interesate vor putea analiza oportunitatea de a sesiza din nou instanţa în vederea reevaluării stării psihice şi a competenței psihice a acesteia. 

Coroborând concluziile raportului de expertiză, menţiunile înscrisurilor medicale şi cele constatate de instanţa cu ocazia audierii intimatei instanța reține ca intimata nu are discemāmäntul necesar de a se îngriji de interesele sale şi va dispune punerea acestuia sub interdicţie. 

În conformitate cu art. 170 Cod civil se va numi petentul în calitate de tutore al intimatului, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 118 Cod civil cu privire la numirea tutorelui de către instanta de tutela, dispoziţii la care face trimitere art. 170-171 Cod civil. 

Având în vedere art. 171 Cod civil potrivit cărora regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit värsta de 14 ani se aplică şi în cazul tutelei celui pus sub interdictie, rezultă că drepturile şi îndatoririle tutorelui urmează sa înceapă de la data rămänerii definitive hotărârii de punere sub interdicţie, prin care instanța a numit și tutore pentru intimata. 

În același timp, în conformitate cu art. 229 alin. 3 din legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Noului Cod civil, autoritatea tutelară de la Primăria…. va supraveghea modul în care tutorele administrează bunurile persoanei pusă sub interdicţie, veghind la respectarea dispoziţiilor art. 140, 141, 142 şi art. 174 din Codul civil privind îndatoririle tutorelui. 

Prezenta hotăräre se va înregistra în registrul special al Judecătoriei …., se va afişa. la sediul Judecătoriei …. şi la sediul Primăriei …., iar copie legalizată a dispozitivului hotărârii se va comunica potrivit dispozițiilor art. 941 alin. 1 C.p.c., Serviciului de Stare Civilă …, Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliara …. şi serviciului sanitar competent. 

PENTRU ACESTE MOTIVE, 

ÎN NUMELE LEGII 

HOTĀRASTE 

Admite cererea formulată de petentul … domiciliat în …., în contradictoriu cu intimata ….  , domiciliată în comuna …. .. 

 

Semnături

 

 

Rușine Heideggere și Hegele și nu în ultimul rând, ție bă Nietzsche... încrezutule !

În aplecările mele, din timpul inversului fericirii zilnice, am găsit texte normative cu relevanță în orice domeniu, nu numai al celui reglementat și pe care la reproduc la paragrafele următoare. Na:

 

 

1.Tratamentele neuniforme ale elementelor hibride inversate (Articolul 40^7 Cod Fiscal). În cazul în care una sau mai multe entități nerezidente asociate care dețin în total o participare directă sau indirectă de minimum 50%privind drepturile de vot, capitalul sau cota de profit într-o entitate hibridă înregistrată sau stabilită ..., sunt situate într-o jurisdicție sau în jurisdicții care tratează respectiva entitate hibridă ca pe un contribuabil, entitatea hibridă este considerată rezident fiscal ... și i se percepe impozit pe profit, potrivit prevederilor prezentului titlu, în măsura în care venitul entității hibride nu este impozitat într-un alt mod în temeiul legislației din oricare altă jurisdicție implicată. Prevederile nu se aplică unui organism de plasament colectiv, stabilit ..., care îmbracă forma unui fond sau a unuiorganism de investiții cu deținere largă și care deține un portofoliu diversificat de titluri de valoare și face obiectul regulamentului privind protecția investitorilor, conform legilor speciale în materie, inclusiv în ceea ce privește protecția investitorilor. (12/01/2021)

 

2.  Legea nr. 129 din 11 iulie 2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Articolul 56 (1^3) Suplimentar față de obligația prevăzută la alin. (1) persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, care au în structura acționariatului entități înmatriculate/înregistrate și/sau care au sediul fiscal în jurisdicții necooperante din punct de vedere fiscal și/sau în jurisdicții cu grad înalt de risc de spălare a banilor și/sau de finanțare a terorismului și/sau în jurisdicții aflate sub monitorizarea organismelor internaționale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanțare a terorismului, depun anual o declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăților, în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.

 

 

Reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video

Au fost publicate normele stabilesc cerințele minime tehnice și de securitate privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video de către furnizorii de servicii de identificare, ca formă a „identificării electronice“ definite în Regulamentul eIDAS.

 

Termenii utilizați:a) furnizor de servicii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, denumit, pe scurt, în continuare, furnizor de servicii de identificare, înseamnă o entitate juridică de drept public sau privat care identifică persoana la distanță prin mijloace video în scopurile precizate în prezentele norme, respectiv prestatorii de servicii de încredere, prestatorii de servicii de plată, instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, organismele din sectorul public, terțul de verificare a identității;b) identificarea persoanei la distanță prin mijloace video - procesul de identificare și verificare a identității persoanei fizice, în baza documentelor prezentate, a imaginilor capturate și/sau a informațiilor comunicate de persoana fizică, utilizând mijloace video;c) mijloace video - mijloace de identificare la distanță ce utilizează tehnologii care presupun fie transmiterea audiovideo de succesiuni de imagini în mișcare, în timp real, în cadrul unei videoconferințe cu prezența unui operator uman, fie transmiterea de succesiuni de imagini în mișcare reprezentând capturi video cu persoana fizică, fără prezența unui operator uman, cu verificarea ulterioară a acestora de către furnizorul de servicii de identificare (cu sau fără implicarea unui operator uman);d) mijloace digitale - mijloace care utilizează tehnologii digitale inovatoare care folosesc, printre altele, inteligența artificială și/sau procese de învățare automată (machine learning), cum ar fi aplicațiile care realizează identificarea unei persoane și/sau verificări ale actelor de identitate (prin capturi de imagini digitale, măsurători ale semnalmentelor biometrice faciale, comparare de imagini), tehnologia NFC (comunicare în câmp apropiat) încorporată în documentele electronice de identitate;e) sistem informatic pentru identificarea persoanei la distanță prin mijloace video reprezintă ansamblul de elemente implicate în procesul de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video, prin care se transmit datele, imaginile capturate/încărcate și/sau informațiile comunicate de persoana fizică, denumit în continuare sistem;f) Regulament eIDAS - Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE;g) prestator de servicii de încredere - o persoană fizică sau juridică care prestează unul sau mai multe servicii de încredere ca prestator de servicii de încredere calificat sau necalificat, conform art. 3 pct. 19 din Regulamentul eIDAS;h) prestator de servicii de încredere calificat - un prestator de servicii de încredere care prestează unul sau mai multe servicii de încredere calificate și căruia i se acordă statutul de calificat de către organismul de supraveghere, conform art. 3 pct. 20 din Regulamentul eIDAS;i) serviciu de încredere - un serviciu electronic prestat în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, care constă în: (a) crearea, verificarea și validarea semnăturilor electronice, a sigiliilor electronice sau a mărcilor temporale electronice, a serviciilor de distribuție electronică înregistrată și a certificatelor aferente serviciilor respective; sau (b) crearea, verificarea și validarea certificatelor pentru autentificarea unui site internet; sau (c) păstrarea semnăturilor electronice, a sigiliilor sau a certificatelor aferente serviciilor respective, conform art. 3 pct. 16 din Regulamentul eIDAS;j) serviciu de încredere calificat - un serviciu de încredere care îndeplinește cerințele aplicabile prevăzute de Regulamentul eIDAS, conform art. 3 pct. 17 din Regulamentul eIDAS;k) organism de supraveghere - conform art. 17 din Regulament eIDAS;l) prestatorii de servicii de plată - conform art. 2 pct. 61 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată, cu modificările și completările ulterioare;m) ADR - Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare Autoritatea;n) ETSI - Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (European Telecommunications Standards Institute);o) organism din sectorul public - o autoritate națională, regională sau locală, un organism de drept public sau o asociație formată din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public; sau o entitate privată mandatată de cel puțin una dintre aceste autorități, organisme sau asociații să presteze servicii publice atunci când acționează în temeiul unui astfel de mandat, conform art. 3 pct. 7 din Regulamentul eIDAS;p) terțul de verificare a identității persoanei prin mijloace video reprezintă un emitent al mijloacelor de identificare electronică ce utilizează mijloace video sau o persoană juridică aflată într-o relație contractuală cu o entitate publică sau privată, în scopul furnizării serviciilor de identificare la distanță a persoanei utilizând mijloace video, înscris în lista specificată la art. 9 din prezentele norme, denumit în continuare terț;q) emitent al mijloacelor de identificare electronică reprezintă o persoană juridică ce operează un sistem de identificare electronică, așa cum este acesta definit conform art. 3 pct. 4 din Regulamentul eIDAS, prin intermediul căruia furnizează servicii de identificare electronică către beneficiari, inclusiv către organismele din sectorul public.Activitatea de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video de către furnizori de servicii de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video, înregistrați în România, se poate efectua numai după obținerea avizului emis de către Autoritatea pentru Digitalizarea României.Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite avizul în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea documentației complete.Persoana juridică stabilită și autorizată să presteze astfel de servicii în orice stat membru al Uniunii Europene (UE) care dorește să desfășoare activități de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, pentru cetățenii români sau pe teritoriul României, poate desfășura această activitate în anumite condiții.

Astfel, în cazul în care entitățile publice sau private utilizează un furnizor de servicii de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video, stabilit într-un alt stat membru UE‚ eventualele prejudicii cauzate de o identificare incorectă a clientului întră în responsabilitatea entității care a contractat serviciile de identificare, denumită în continuare entitatea contractantă.

Pentru acoperirea eventualelor prejudicii, entitatea contractantă va încheia o poliță de asigurare de răspundere civilă față de terți, în valoare de 100.000 euro (polița de asigurare trebuie să fie valabilă/reînnoită pe toată perioada de valabilitate a contractului de prestări servicii de identificare a persoanei).

Entitatea contractantă are obligația ca la încheierea contractului de prestări servicii de identificare să solicite furnizorului de servicii de identificare a persoanei prin mijloace video raportul de evaluare a conformității pentru soluția tehnică utilizată, întocmit de către un organism de evaluare a conformității în concordanță cu prevederile Regulamentului eIDAS.Contractul de prestări servicii, polița de asigurare și raportul de evaluare a conformității, vor fi depuse la Autoritate.Identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video se realizează cu ajutorul unui sistem.Pentru verificarea identității persoanei la distanță utilizând mijloace video se utilizează atât documentele de identitate, a căror imagine este capturată prin mijlocul video, cât și date sau informații obținute din surse credibile și independente, în măsura în care sunt disponibile, inclusiv pe bază de acorduri/parteneriate încheiate între instituții publice sau private și furnizorii de servicii de identificare, de exemplu: baze de date ale organismelor din sectorul public, baze de date private care conțin informații de la autorități publice, rapoarte de audit, documente fiscale, extrase de cont etc.Consultarea surselor de date este efectuată cu respectarea cerințelor aplicabile în materia protecției datelor cu caracter personal de informare a persoanei vizate, respectiv a persoanei supuse identificării la distanță prin mijloace video, în mod prealabil efectuării unei activități de prelucrare de date.Se interzice utilizarea datelor/informațiilor obținute de către furnizorii de servicii de identificare în procesul de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video din diverse surse în alte scopuri, fără informarea/acordul persoanei sau alte prevederi legale în acest sens.Prestatorul de servicii de încredere poate realiza identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video fie în vederea eliberării de certificate calificate, fie în calitate de terț de verificare a identității persoanei, în conformitate cu prevederile prezentelor norme. Pentru situațiile în care este necesară demonstrarea îndeplinirii cerințelor art. 26 din Regulamentul eIDAS cu privire la o semnătură electronică avansată creată pe baza unui certificat necalificat, emis în urma unui proces de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, este obligatoriu să fie demonstrată și îndeplinirea cerințelor de la cap. II din prezentele norme.

Prestatorii de servicii de plată, instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare care doresc să utilizeze mijloace video pentru identificarea clienților la distanță, cu respectarea cerințelor legale aplicabile în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, au obligația de a notifica Autoritatea cu 30 de zile înainte de utilizarea mijloacelor video pentru identificarea clienților la distanță. În cazul în care prestatorul de servicii de plată, instituția de credit sau instituția financiară nebancară va utiliza, pentru identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video, servicii și/sau sisteme/procese furnizate de către un terț de verificare a identității sau de un prestator de servicii de încredere calificate, va depune în locul documentelor prevăzute la alin. (2) o copie a contractului încheiat cu terțul/prestatorul de servicii de încredere, precum și declarația reprezentantului legal că dispune de politici și proceduri interne privind utilizarea acestora. În cazul în care soluția tehnică utilizată de către prestatorul de servicii de plată, instituția de credit sau instituția financiară nebancară pentru identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video este utilizată de către un prestator de servicii de încredere în scopul furnizării de servicii de încredere calificate, este obligatoriu ca prestatorul de servicii de plată, instituția de credit sau instituția financiară nebancară să prezinte Autorității raportul de evaluare a conformității soluției, întocmit de către un organism de evaluare a conformității, în concordanță cu prevederile Regulamentului eIDAS.În procesul de verificare a identității persoanei la distanță utilizând mijloace video se pot utiliza serviciile furnizate de către terți în baza unui contract.Terțul care efectuează identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video în numele unei alte entități este obligat să respecte prevederile prezentelor norme.Lista terților care pot efectua identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video va fi gestionată de către Autoritate și publicată pe pagina de internet a acesteia. Contractul pentru furnizarea serviciilor de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, încheiat de terț cu entități publice sau private, va conține clauze referitoare la modalitățile de despăgubire a persoanelor prejudiciate, în cazul producerii unui eventual prejudiciu.Identificarea la distanță utilizând mijloace video poate fi realizată prin mijloace de verificare automatizate, fără operator uman, sau prin mijloace de verificare cu operator uman. Identificarea la distanță utilizând mijloace video realizată cu operator uman poate fi efectuată doar de personal instruit.Persoanele care au atribuții și responsabilități în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video vor beneficia sau vor fi obligate să urmeze cursuri de pregătire profesională sau programe de instruire anuale, organizate extern sau intern. Instruirea personalului desemnat pentru realizarea identificării persoanei la distanță utilizând mijloace video intră în responsabilitatea reprezentantului legal al furnizorului de servicii de identificare sau a unei persoane desemnate de reprezentantul legal în acest sens.Atribuțiile și responsabilitățile personalului care realizează identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video vor fi stabilite prin act administrativ al persoanei care are competența de numire în funcție și vor fi prevăzute în fișa postului.Furnizorii de servicii de identificare sunt obligați să respecte toate dispozițiile legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE și în Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.

 

 

______________________________________________ TEXTUL OFICIAL ____________________________________

NORME din 11 noiembrie 2021privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video

EMITENT
  • AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1119 din 24 noiembrie 2021NotăAprobate prin DECIZIA nr. 564 din 11 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.119 din 24 noimebrie 2021.Capitolul I Dispoziții generaleArticolul 1Prezentele norme stabilesc cerințele minime tehnice și de securitate privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video de către furnizorii de servicii de identificare, ca formă a „identificării electronice“ definite în Regulamentul eIDAS.Articolul 2În înțelesul prezentelor norme, termenii, expresiile și abrevierile de mai jos au următoarele semnificații:a) furnizor de servicii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, denumit, pe scurt, în continuare, furnizor de servicii de identificare, înseamnă o entitate juridică de drept public sau privat care identifică persoana la distanță prin mijloace video în scopurile precizate în prezentele norme, respectiv prestatorii de servicii de încredere, prestatorii de servicii de plată, instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, organismele din sectorul public, terțul de verificare a identității;b) identificarea persoanei la distanță prin mijloace video - procesul de identificare și verificare a identității persoanei fizice, în baza documentelor prezentate, a imaginilor capturate și/sau a informațiilor comunicate de persoana fizică, utilizând mijloace video;c) mijloace video - mijloace de identificare la distanță ce utilizează tehnologii care presupun fie transmiterea audiovideo de succesiuni de imagini în mișcare, în timp real, în cadrul unei videoconferințe cu prezența unui operator uman, fie transmiterea de succesiuni de imagini în mișcare reprezentând capturi video cu persoana fizică, fără prezența unui operator uman, cu verificarea ulterioară a acestora de către furnizorul de servicii de identificare (cu sau fără implicarea unui operator uman);d) mijloace digitale - mijloace care utilizează tehnologii digitale inovatoare care folosesc, printre altele, inteligența artificială și/sau procese de învățare automată (machine learning), cum ar fi aplicațiile care realizează identificarea unei persoane și/sau verificări ale actelor de identitate (prin capturi de imagini digitale, măsurători ale semnalmentelor biometrice faciale, comparare de imagini), tehnologia NFC (comunicare în câmp apropiat) încorporată în documentele electronice de identitate;e) sistem informatic pentru identificarea persoanei la distanță prin mijloace video reprezintă ansamblul de elemente implicate în procesul de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video, prin care se transmit datele, imaginile capturate/încărcate și/sau informațiile comunicate de persoana fizică, denumit în continuare sistem;f) Regulament eIDAS - Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE;g) prestator de servicii de încredere - o persoană fizică sau juridică care prestează unul sau mai multe servicii de încredere ca prestator de servicii de încredere calificat sau necalificat, conform art. 3 pct. 19 din Regulamentul eIDAS;h) prestator de servicii de încredere calificat - un prestator de servicii de încredere care prestează unul sau mai multe servicii de încredere calificate și căruia i se acordă statutul de calificat de către organismul de supraveghere, conform art. 3 pct. 20 din Regulamentul eIDAS;i) serviciu de încredere - un serviciu electronic prestat în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, care constă în: (a) crearea, verificarea și validarea semnăturilor electronice, a sigiliilor electronice sau a mărcilor temporale electronice, a serviciilor de distribuție electronică înregistrată și a certificatelor aferente serviciilor respective; sau (b) crearea, verificarea și validarea certificatelor pentru autentificarea unui site internet; sau (c) păstrarea semnăturilor electronice, a sigiliilor sau a certificatelor aferente serviciilor respective, conform art. 3 pct. 16 din Regulamentul eIDAS;j) serviciu de încredere calificat - un serviciu de încredere care îndeplinește cerințele aplicabile prevăzute de Regulamentul eIDAS, conform art. 3 pct. 17 din Regulamentul eIDAS;k) organism de supraveghere - conform art. 17 din Regulament eIDAS;l) prestatorii de servicii de plată - conform art. 2 pct. 61 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată, cu modificările și completările ulterioare;m) ADR - Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare Autoritatea;n) ETSI - Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (European Telecommunications Standards Institute);o) organism din sectorul public - o autoritate națională, regională sau locală, un organism de drept public sau o asociație formată din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public; sau o entitate privată mandatată de cel puțin una dintre aceste autorități, organisme sau asociații să presteze servicii publice atunci când acționează în temeiul unui astfel de mandat, conform art. 3 pct. 7 din Regulamentul eIDAS;p) terțul de verificare a identității persoanei prin mijloace video reprezintă un emitent al mijloacelor de identificare electronică ce utilizează mijloace video sau o persoană juridică aflată într-o relație contractuală cu o entitate publică sau privată, în scopul furnizării serviciilor de identificare la distanță a persoanei utilizând mijloace video, înscris în lista specificată la art. 9 din prezentele norme, denumit în continuare terț;q) emitent al mijloacelor de identificare electronică reprezintă o persoană juridică ce operează un sistem de identificare electronică, așa cum este acesta definit conform art. 3 pct. 4 din Regulamentul eIDAS, prin intermediul căruia furnizează servicii de identificare electronică către beneficiari, inclusiv către organismele din sectorul public.Articolul 3(1) În sensul prezentelor norme, activitatea de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video de către furnizori de servicii de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video, înregistrați în România, se poate efectua numai după obținerea avizului emis de către Autoritatea pentru Digitalizarea României.(2) Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite avizul conform modelului din anexa nr. 4 în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea documentației complete.Articolul 4(1) Persoana juridică stabilită și autorizată să presteze astfel de servicii în orice stat membru al Uniunii Europene (UE) care dorește să desfășoare activități de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, pentru cetățenii români sau pe teritoriul României, poate desfășura această activitate în condițiile prezentului articol.(2) În cazul în care entitățile publice sau private utilizează un furnizor de servicii de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video, stabilit într-un alt stat membru UE‚ eventualele prejudicii cauzate de o identificare incorectă a clientului întră în responsabilitatea entității care a contractat serviciile de identificare, denumită în continuare entitatea contractantă.(3) Pentru acoperirea eventualelor prejudicii menționate la alin. (2), entitatea contractantă va încheia o poliță de asigurare de răspundere civilă față de terți, în valoare de 100.000 euro (polița de asigurare trebuie să fie valabilă/reînnoită pe toată perioada de valabilitate a contractului de prestări servicii de identificare a persoanei).(4) Entitatea contractantă are obligația ca la încheierea contractului de prestări servicii de identificare să solicite furnizorului de servicii de identificare a persoanei prin mijloace video raportul de evaluare a conformității pentru soluția tehnică utilizată, întocmit de către un organism de evaluare a conformității în concordanță cu prevederile Regulamentului eIDAS.(5) Documentele menționate la alin. (3) și (4), respectiv contractul de prestări servicii, polița de asigurare și raportul de evaluare a conformității, vor fi depuse la Autoritate.Articolul 5(1) Identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video se realizează cu ajutorul unui sistem.(2) Pentru verificarea identității persoanei la distanță utilizând mijloace video se utilizează atât documentele de identitate, a căror imagine este capturată prin mijlocul video, cât și date sau informații obținute din surse credibile și independente, în măsura în care sunt disponibile, inclusiv pe bază de acorduri/parteneriate încheiate între instituții publice sau private și furnizorii de servicii de identificare, de exemplu: baze de date ale organismelor din sectorul public, baze de date private care conțin informații de la autorități publice, rapoarte de audit, documente fiscale, extrase de cont etc.(3) Consultarea surselor de date este efectuată cu respectarea cerințelor aplicabile în materia protecției datelor cu caracter personal de informare a persoanei vizate, respectiv a persoanei supuse identificării la distanță prin mijloace video, în mod prealabil efectuării unei activități de prelucrare de date, respectiv consultarea surselor de date prevăzute la alin. (2).(4) Se interzice utilizarea datelor/informațiilor obținute de către furnizorii de servicii de identificare în procesul de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video din diverse surse în alte scopuri, fără informarea/acordul persoanei sau alte prevederi legale în acest sens.Articolul 6(1) Prestatorul de servicii de încredere poate realiza identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video fie în vederea eliberării de certificate calificate, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul eIDAS, fie în calitate de terț de verificare a identității persoanei, în conformitate cu prevederile prezentelor norme. Pentru situațiile în care este necesară demonstrarea îndeplinirii cerințelor art. 26 din Regulamentul eIDAS cu privire la o semnătură electronică avansată creată pe baza unui certificat necalificat, emis în urma unui proces de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, este obligatoriu să fie demonstrată și îndeplinirea cerințelor de la cap. II din prezentele norme.(2) Prestatorul de servicii de încredere poate realiza identificarea persoanei la distanță, în vederea eliberării de certificate calificate, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) lit. (d) din Regulamentul eIDAS, fie direct, fie prin intermediul unui terț de verificare a identității.(3) Prestatorul de servicii de încredere care intenționează să realizeze identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video, în scopul emiterii certificatelor calificate conform Regulamentului eIDAS și/sau în calitate de terț de verificare a identității persoanei, are obligația de a notifica Autoritatea, în calitate de organism de supraveghere, cu 30 de zile înainte de utilizarea mijloacelor video pentru identificarea persoanei la distanță, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.(4) Notificarea prevăzută la alin. (3) va fi însoțită de următoarele documente:a) descrierea soluției tehnice și a echipamentelor utilizate în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video;b) raportul de evaluare a conformității emis de un organism de evaluare a conformității, așa cum este definit în Regulamentul eIDAS și în procedura de acordare, suspendare și retragere a statutului de prestator de servicii de încredere calificat, care să ateste inclusiv îndeplinirea cerințelor prevăzute în prezentele norme;c) declarația reprezentantului legal că prestatorul de servicii de încredere dispune de politici și proceduri de identificare și diminuare a riscului asociat metodei de identificare, inclusiv personal specializat în conformitate cu prevederile Regulamentului eIDAS și ale standardelor ETSI;d) lista standardelor recomandate de către ETSI și Comisia Europeană, în cazul în care au fost definite la nivelul Uniunii Europene, în baza cărora se realizează identificarea video;e) declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal că prestatorul de servicii de încredere a adoptat și implementat proceduri privind protecția datelor cu caracter personal în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, în concordanță cu legislația în domeniu.Articolul 7(1) Prestatorii de servicii de plată, instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare care doresc să utilizeze mijloace video pentru identificarea clienților la distanță, cu respectarea cerințelor legale aplicabile în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, au obligația de a notifica Autoritatea cu 30 de zile înainte de utilizarea mijloacelor video pentru identificarea clienților la distanță, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.(2) Notificarea va fi însoțită de următoarele documente:a) descrierea soluției tehnice și a echipamentelor utilizate în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video (poate fi inclusă în documentația de avizare a instrumentului financiar de plată cu acces la distanță);b) raport de audit în care să se specifice conformitatea cu cerințele prevăzute în prezentele norme, realizat de un auditor din lista auditorilor IT publicată pe site-ul Autorității (referințele la identificarea utilizând mijloace video pot fi incluse în raportul de audit întocmit pentru avizarea instrumentului financiar de plată cu acces la distanță);c) o poliță de asigurare de răspundere civilă față de terți, în valoare de 100.000 euro, care să acopere prejudiciile cauzate de identificarea incorectă a clientului (polița de asigurare trebuie să fie valabilă/reînnoită pe toată perioada cât prestatorul de servicii de plată utilizează metoda de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video);d) declarația reprezentantului legal că prestatorul de servicii de plată dispune de politici și proceduri de identificare și diminuare a riscului asociat metodei de identificare, inclusiv personal specializat în conformitate cu prevederile Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare;e) lista standardelor recomandate de către ETSI și Comisia Europeană, în cazul în care au fost definite la nivelul Uniunii Europene, în baza cărora se realizează identificarea video;f) o declarație pe proprie răspundere a reprezentantului legal al prestatorului de servicii de plată din care să rezulte că prestatorul a adoptat și implementat proceduri privind protecția datelor cu caracter personal în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, în concordanță cu legislația în domeniu.(3) În cazul în care prestatorul de servicii de plată, instituția de credit sau instituția financiară nebancară va utiliza, pentru identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video, servicii și/sau sisteme/procese furnizate de către un terț de verificare a identității sau de un prestator de servicii de încredere calificate, va depune în locul documentelor prevăzute la alin. (2) o copie a contractului încheiat cu terțul/prestatorul de servicii de încredere, precum și declarația reprezentantului legal că dispune de politici și proceduri interne privind utilizarea acestora.(4) În cazul în care soluția tehnică utilizată de către prestatorul de servicii de plată, instituția de credit sau instituția financiară nebancară pentru identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video este utilizată de către un prestator de servicii de încredere în scopul furnizării de servicii de încredere calificate, este obligatoriu ca prestatorul de servicii de plată, instituția de credit sau instituția financiară nebancară să prezinte Autorității raportul de evaluare a conformității soluției, întocmit de către un organism de evaluare a conformității, în concordanță cu prevederile Regulamentului eIDAS.Articolul 8(1) Organismul din sectorul public care va pune la dispoziție servicii publice online va efectua o analiză a informațiilor utilizate/stocate pe platformă, pe baza căreia va stabili nivelul de asigurare pentru mijloacele de identificare electronică pe care le va utiliza sau accepta pentru autentificare în sistem, în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1.502 al Comisiei din 8 septembrie 2015 de stabilire a unor specificații și proceduri tehnice minime pentru nivelurile de asigurare a încrederii ale mijloacelor de identificare electronică în temeiul art. 8 alin. (3) din Regulamentul eIDAS.(2) Organismul din sectorul public care utilizează identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video, în vederea emiterii mijloacelor de identificare electronice folosite, va efectua auditarea sistemului de identificare electronică în raport cu nivelul de asigurare stabilit pentru platforma de servicii publice și prevederile cadrului național de interoperabilitate.(3) În procesul de auditare, auditorul va avea în vedere cerințele din prezentele norme și va menționa în clar opinia sa cu privire la respectarea acestora, în cadrul raportului de audit.(4) Totodată, în procesul de auditare, auditorul va avea în vedere și analiza informațiilor întocmită de către organismul din sectorul public, precum și concordanța acesteia cu procedurile și procesele desfășurate pentru identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video.(5) Organismul din sectorul public va informa Autoritatea cu 30 de zile înainte de utilizarea mijloacelor video pentru identificarea persoanei la distanță, conform modelului prezentat în anexa nr. 1, și va depune raportul de audit întocmit în acest sens.(6) Reauditarea platformei de identificare se va realiza la fiecare 24 de luni, dacă pe această perioadă nu s-au făcut modificări.(7) Odată cu raportul de audit va fi depus și actul administrativ al organismului din sectorul public prin care s-a stabilit nivelul de asigurare al platformei prin care sunt puse la dispoziție serviciile publice online.(8) Organismele din sectorul public au obligația de a realiza proceduri interne cu privire la identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video pentru punerea la dispoziție a serviciilor publice online.(9) În cazul în care organismul din sectorul public va utiliza, pentru identificarea persoanei la distanță prin mijloace video, serviciile furnizate de către un terț, acesta va depune la Autoritate o copie a contractului încheiat în acest sens, înlocuind astfel raportul de audit.(10) În cazul în care organismul din sectorul public permite autentificarea la serviciile publice online exclusiv prin utilizarea unor mijloace de identificare electronică puse la dispoziție de către un emitent terț, acesta va depune la Autoritate o copie a contractului încheiat în acest sens, înlocuind astfel raportul de audit.(11) În cazul în care în urma analizei informațiilor utilizate/stocate pe platformă rezultă necesitatea unui nivel de asigurare ridicat, raportul de audit pentru sistemul de identificare a persoanei utilizând mijloace video trebuie să fie întocmit de către un organism de evaluare a conformității, astfel cum este definit în Regulamentul eIDAS.Articolul 9(1) În procesul de verificare a identității persoanei la distanță utilizând mijloace video se pot utiliza serviciile furnizate de către terți în baza unui contract.(2) Terțul care efectuează identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video în numele unei alte entități este obligat să respecte prevederile prezentelor norme.(3) Lista terților care pot efectua identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video va fi gestionată de către Autoritate și publicată pe pagina de internet a acesteia.(4) Contractul pentru furnizarea serviciilor de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, încheiat de terț cu entități publice sau private, va conține clauze referitoare la modalitățile de despăgubire a persoanelor prejudiciate, în cazul producerii unui eventual prejudiciu.(5) Procedura privind înscrierea/radierea terților în/din lista terților de verificare, precum și cerințele de înscriere se regăsesc în anexa nr. 3.(6) Prin excepție de la alin. (5) și de la anexa nr. 3, dosarul de notificare a Autorității va conține doar contractul încheiat între părți în cazul în care un prestator de servicii de încredere înregistrat în România acționează ca terț de identificare, utilizând aceleași procese și sisteme pentru emiterea certificatelor calificate pentru care a îndeplinit cerințele prezentelor norme și pentru care deține aviz eliberat de Autoritate.Articolul 10(1) Identificarea la distanță utilizând mijloace video poate fi realizată prin mijloace de verificare automatizate, fără operator uman, sau prin mijloace de verificare cu operator uman.(2) Identificarea la distanță utilizând mijloace video realizată cu operator uman poate fi efectuată doar de personal instruit.(3) Persoanele care au atribuții și responsabilități în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video vor beneficia sau vor fi obligate să urmeze cursuri de pregătire profesională sau programe de instruire anuale, organizate extern sau intern.(4) Instruirea personalului desemnat pentru realizarea identificării persoanei la distanță utilizând mijloace video intră în responsabilitatea reprezentantului legal al furnizorului de servicii de identificare sau a unei persoane desemnate de reprezentantul legal în acest sens.(5) Atribuțiile și responsabilitățile personalului care realizează identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video vor fi stabilite prin act administrativ al persoanei care are competența de numire în funcție și vor fi prevăzute în fișa postului.(6) Identificarea la distanță utilizând mijloace video realizată prin mijloace de verificare automatizate, fără operator uman, va utiliza mijloace digitale în conformitate cu standardele în vigoare, dispozițiile din prezentele norme referitoare la personalul instruit sau operatorul uman neaplicându-se în acest caz.Articolul 11(1) În procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video sunt permise numai documentele de identitate, identificabile în mod clar și aflate în termenul de valabilitate, emise de o autoritate publică competentă.(2) Documentele de identitate acceptate în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video sunt specificate în anexa nr. 2.Articolul 12Furnizorii de servicii de identificare sunt obligați să respecte toate dispozițiile legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE și în Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.Capitolul II Cerințe în vederea realizării procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace videoArticolul 13(1) Înainte de elaborarea unei proceduri de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, furnizorul de servicii de identificare va realiza o analiză de risc.(2) Analiza de risc trebuie să acopere în special riscurile legate de prezentarea documentelor de identitate falsificate, a canalelor de comunicare, precum și riscurile privind conservarea incorectă a probelor.(3) Furnizorul de servicii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video trebuie să implementeze cerințele tehnice și de securitate care permit verificarea autenticității, validității și integrității documentelor de identitate utilizate în procesul de identificare video, în concordanță cu standardele în domeniu.Articolul 14(1) Personalul implicat în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 10.(2) Atribuțiile și responsabilitățile personalului care realizează identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video trebuie să fie în concordanță cu procedurile interne de identificare video și specificate în fișa postului.Articolul 15(1) Procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video trebuie efectuat într-o locație care să asigure securitatea și integritatea informațiilor colectate.(2) Securitatea fizică presupune luarea următoarelor măsuri:a) accesul controlat la echipamentele utilizate în procesul de identificare video, cu precizarea mai multor niveluri de drepturi de acces ale personalului care operează sistemele;b) utilizarea echipamentelor speciale de evitare și detecție a intruziunilor fizice.Articolul 16(1) Anterior demarării sau la inițierea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, persoana care este supusă identificării trebuie să își dea acordul în mod expres în vederea parcurgerii procesului de identificare și asupra scopului identificării, precum și acordul cu privire la realizarea de fotografii și/sau capturi de imagini ale sale și ale documentului de identitate.(2) Exprimarea consimțământului va fi păstrată împreună cu procesul de identificare.(3) Furnizorul de servicii de identificare este responsabil pentru luarea tuturor măsurilor care să asigure confidențialitatea datelor de identificare ale persoanei, securitatea transmisiei, autenticitatea, integritatea și conservarea înregistrării.Articolul 17La verificarea documentelor de identitate vor fi avute în vedere următoarele aspecte, dar fără a se limita la acestea:a) starea documentului de identitate, asigurându-se că acesta nu este deteriorat sau nu are elemente detectabile de falsificare;b) existența elementelor de securitate optică/vizuală, după caz;c) să ceară persoanei care parcurge procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video să încline documentul pe orizontală și/sau verticală în fața dispozitivului video de identificare;d) verificarea a cel puțin trei elemente de securitate din categorii diferite;e) verificarea altor elemente, dacă este cazul, cum ar fi: formatul documentului, dimensiunea și distanțarea caracterelor și fontul tipografic, în funcție de tipul de document analizat;f) verificarea conținutului caracteristicilor individuale găsite în document, și anume, compararea fotografiilor primare și secundare - fotografia realizată cu imprimare laser cu cea fantomă (monocromă).Articolul 18La verificarea identității persoanei se au în vedere următoarele aspecte, dar fără a se limita la acestea:a) să se asigure că fotografia și elementele înscrise pe documentul de identitate corespund persoanei care parcurge procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video;b) să se asigure că informațiile conținute în documentul de identificare sunt corecte și valabile, în raport cu persoana care parcurge procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video;c) să se asigure că informațiile furnizate de persoana care parcurge procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video sunt corecte;d) tipul și secvența de întrebări adresate în procesul de identificare nu pot fi identice în sesiunile de identificare consecutive, dacă este cazul, în lipsa informațiilor menționate la lit. a)b)c) sau f);e) în cazul în care identificarea persoanei la distanță prin metode video se realizează în mod automatizat, solicitările sau secvențele video trebuie să conțină un element aleatoriu pentru a preveni riscul de preînregistrare a procesului de identificare la distanță prin metode video;f) să se efectueze verificarea încrucișată a informațiilor furnizate de persoana care parcurge procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video și a informațiilor rezultate din calculul automat al citirii caracterelor MRZ, atunci când este posibil;g) să se solicite, dacă este cazul, alte documente și/sau informații prin care să se verifice identitatea.Articolul 19Cerințele tehnice și organizatorice în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video sunt următoarele:a) identificarea persoanei la distanță prin mijloace video trebuie efectuată în timp real, într-o sesiune unică și fără întreruperi/pauze, în cazul unei videoconferințe care necesită operator uman, sau prin mijloace video ce vor fi verificate ulterior, în termen de maximum 24 de ore de la momentul înregistrării video, atât timp cât se respectă toate celelalte prevederi din prezentele norme;b) integritatea și confidențialitatea comunicării trebuie asigurată în mod corespunzător prin utilizarea unui canal criptat;c) înregistrarea trebuie să prevadă în mod clar data și ora, fie în cuprinsul acesteia, fie în metadate;d) calitatea comunicării trebuie să fie adecvată pentru a permite identificarea clară a caracteristicilor și elementelor de securitate ale documentului de identitate;e) sistemul trebuie să recunoască și să verifice cel puțin două elemente de securitate din categorii diferite ale documentului de identitate, specificate în Registrul public online al documentelor autentice de identitate și de călătorie - PRADO;f) furnizorul de servicii de identificare trebuie să implementeze procedurile care stau la baza proceselor de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video;g) furnizorul de servicii de identificare trebuie să pună la dispoziția publicului lista completă a documentelor de identificare acceptate în scopurile prevăzute de prezentele norme.Articolul 20(1) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile tehnice necesare desfășurării corespunzătoare a procesului de verificare a identității, de exemplu: în cazuri de calitate slabă a imaginii, condiții slabe de lumină sau sunet ori întreruperi în transmisia video, procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video trebuie întrerupt, urmând a se relua.(2) Ori de câte ori documentul de identitate prezentat în timpul procesului de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video oferă îndoieli cu privire la conținutul său în ceea ce privește autenticitatea, actualitatea și exactitatea informațiilor oferite, procesul de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video se va întrerupe, caz în care furnizorul de servicii de identificare va documenta motivele întreruperii pentru evidențe interne și pentru controale/audituri externe viitoare.(3) Ori de câte ori, în timpul identificării utilizând mijloace video, există suspiciuni cu privire la veridicitatea elementelor de identificare, procesul de identificare nu produce efectele dovedirii elementelor de identificare pentru care este destinat, acesta va fi întrerupt, caz în care furnizorul de servicii de identificare va documenta motivele întreruperii pentru evidențe interne și pentru controale/audituri externe viitoare.Articolul 21(1) Pe parcursul procesului de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video este obligatoriu să se utilizeze un factor de autentificare suplimentar, prin transmiterea către persoana care parcurge procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video a unui cod de unică folosință (One Time Password - OTP) sau prin transmiterea unui link cu o durată limitată, special creat în acest scop, generat în mod individual (prin e-mail sau SMS).(2) Procedura de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video poate fi încheiată numai dacă a fost finalizată transmiterea și validarea OTP sau numai dacă au fost finalizate transmiterea și accesarea linkului.Articolul 22(1) Întregul proces de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, în toate etapele sale, trebuie să fie înregistrat și păstrat.(2) Toate înregistrările audiovideo, datele și informațiile aferente procesului de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video vor fi păstrate într-o formă admisă în procedurile judiciare.(3) Punerea la dispoziția autorităților competente a informațiilor obținute prin procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date.Capitolul III Control, supraveghereArticolul 23(1) Autoritatea exercită controlul și supravegherea respectării prevederilor prezentelor norme.(2) În vederea efectuării controlului prevăzut la alin. (1), președintele Autorității, prin decizie, desemnează și stabilește atribuțiile personalului de specialitate împuternicit să efectueze controlul în conformitate cu procedura aprobată de președinte, precum și natura, conținutul și modalitatea de solicitare a informațiilor cuprinse în documentele necesare efectuării controlului.(3) În urma sesizărilor primite sau în urma sesizării din oficiu, personalul cu atribuții de control efectuează acțiuni de control, cu tematică sau inopinat, în cadrul cărora poate solicita, menționând temeiul legal și scopul solicitării, documentele necesare pentru efectuarea controlului.(4) În cadrul acțiunilor de control, personalul de control poate să solicite și să primească, la fața locului sau într-un termen stabilit, informații cu privire la conformitatea cu cerințele privind identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video, necesare efectuării controlului.(5) Nerespectarea prezentelor norme se constată de către personalul de control din cadrul Autorității, care va întocmi un raport de constatare, semnat de către responsabilul echipei de control și de către reprezentantul furnizorului de servicii de identificare prezent la momentul încheierii raportului, căruia i se va înmâna o copie a raportului.(6) Autoritatea va transmite entității în cauză o notificare prin care îi va aduce la cunoștință neregulile constatate și măsurile cu caracter obligatoriu ce trebuie luate pentru remedierea acestora, stabilind totodată și termenul de conformare, care nu poate depăși 45 de zile calendaristice de la data primirii acesteia.(7) În cazul în care, după expirarea termenului de conformare prevăzut la alin. (6), entitatea în cauză nu face dovada remedierii neregulilor constatate, Autoritatea îi va retrage avizul.Articolul 24Următoarele fapte conduc la retragerea avizului tehnic:a) utilizarea serviciilor de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video în vederea furnizării de servicii de încredere în conformitate cu Regulamentul (UE) 910/2014 fără respectarea prevederilor art. 6 din prezentele norme;b) utilizarea serviciilor de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video de către prestatorii de servicii de plată fără respectarea prevederilor art. 7 din prezentele norme sau în lipsa unui contract valabil de furnizare de servicii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video cu un terț de verificare;c) utilizarea serviciilor de identificare a persoanei la distanță, de către un organism din sectorul public, pentru punerea la dispoziție a serviciilor online fără respectarea prevederilor art. 8 din prezentele norme sau în lipsa unui contract valabil de furnizare de servicii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video cu un terț de verificare;d) neîndeplinirea oricărei cerințe prevăzute în cap. II din prezentele norme;e) furnizarea serviciilor de identificare la distanță a persoanei utilizând mijloace video de către un terț de verificare fără un raport de audit valabil.Capitolul IV Măsuri tranzitoriiArticolul 25(1) Furnizorii de servicii de identificare la distanță prin mijloace video au obligația de a se conforma obligațiilor ce le revin în temeiul prezentelor norme în termen de 240 de zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Procedurile de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video incluse în documentațiile tehnice de avizare a instrumentelor financiare de plată și acordare statut calificat pentru prestatorii de servicii de încredere depuse în termenul stabilit la alin. (1) trebuie să respecte cerințele prezentelor norme.Capitolul V Dispoziții finaleArticolul 26(1) Măsurile tehnice și organizatorice întreprinse de furnizorii de servicii de identificare pentru îndeplinirea cerințelor enumerate în prezentele norme vor fi în concordanță cu tehnologia utilizată și cu riscurile potențiale.(2) Furnizorii de servicii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video au obligația de a implementa măsuri de securitate informatică, de a monitoriza continuu și de a evalua anual riscurile operaționale generate de utilizarea sistemelor informatice prin intermediul cărora se realizează identificarea persoanei la distanță, cu respectarea legislației naționale și a reglementărilor comunitare.Articolul 27(1) Monitorizarea și controlul aplicării dispozițiilor prezentelor norme revin Autorității pentru Digitalizarea României.(2) Documentele care vor fi transmise Autorității, în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (1), vor fi redactate în limba română, vor fi semnate de către reprezentantul legal al furnizorului de servicii de identificare sau de către o persoană împuternicită expres în acest sens de către acesta, iar copiile depuse vor fi certificate pentru conformitate cu originalul. Documentația va fi numerotată și opisată.(3) Documentele sus-menționate pot fi transmise și în format electronic, semnate cu semnătură electronică calificată.Articolul 28Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme.Anexa nr. 1la normeNOTIFICAREprivind utilizarea mijloacelor video în procesul de identificare a persoanei la distanță (model)Stimată/Stimate doamnă/domnule președinte,având în vedere prevederile art. 6, 7 și 8 (după caz) din Normele privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, aprobate prin Decizia președintelui Autorității pentru Digitalizarea României nr. 564/2021,.........(denumirea prestatorului de servicii de încredere/prestatorului de servicii de plată/instituției de credit/instituției financiare nebancare/organismului din sectorul public) ...., cu domiciliul/sediul în ..................(adresa completă, inclusiv telefon și fax)..................., înregistrat(ă) la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul ..........................., cod unic de înregistrare/cod de identificare fiscală ......................, reprezentat(ă) legal prin .........(numele și prenumele) ......., domiciliat(ă) în .......(adresa completă, inclusiv telefon)........, identificat(ă) prin actul de identitate ......(serie, număr, cod numeric personal).........,vă informăm că începând cu data de .............................. vom utiliza mijloace video pentru identificarea persoanei la distanță în scopul .............(o descriere a scopului pentru care este necesară identificarea persoanei la distanță)................... .Anexăm la prezenta notificare următoarele documente: ...........................NOTĂ:Se vor atașa documentele prevăzute la art. 67 sau 8 (după caz) din norme.Semnătura reprezentantului legal.....................................................Anexa nr. 2la normeDOCUMENTELE DE IDENTITATEacceptate în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace videoÎn procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video sunt acceptate următoarele documente:a) cartea de identitate;b) cartea de identitate provizorie - doar pentru organismele din sectorul public;c) pașaportul.Anexa nr. 3la normePROCEDURĂprivind înscrierea/radierea terților de verificare a identității persoanei la distanță utilizând mijloace video în/din Lista terților de verificareArticolul 1(1) Terțului de verificare a identității, denumit în continuare terț, care intenționează să presteze servicii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video îi sunt incidente prevederile prezentelor norme și are obligația înscrierii în Lista terților de verificare a identității, în continuare denumită Lista.(2) Terțul înscris în Listă poate presta servicii de identificare pentru diverse entități în baza unui contract.Articolul 2Terțul poate fi persoană juridică de drept public sau privat.Articolul 3În vederea înscrierii în Listă, terțul depune la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) o cerere de înscriere conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură, însoțită de documentația care trebuie să cuprindă următoarele, după caz:1. datele de identificare ale terțului:a) denumirea și adresa/sediul social;b) adresa unde funcționează sistemul informatic utilizat pentru identificarea persoanei la distanță prin mijloace video;c) telefon/fax, e-mail, adresa paginii de internet;d) certificatul de înregistrare a terțului, în copie;e) certificat constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, cu starea la zi a persoanei juridice, în original, nu mai vechi de 30 de zile;f) certificatul de cazier fiscal al persoanei juridice, în original, aflat în termenul de valabilitate;g) cazier judiciar al reprezentantului legal, aflat în termenul de valabilitate;h) actul de identitate al reprezentantului legal al terțului, în copie;2. descrierea soluției tehnice de identificare și a echipamentelor utilizate în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video (inclusiv denumirea și seriile de fabricație ale echipamentelor și suporturilor de stocare, acolo unde este cazul);3. raportul de evaluare a conformității:a) raportul de evaluare a conformității trebuie să fie emis de un organism de evaluare a conformității, așa cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (Regulamentul eIDAS), prezentat ADR în maximum 30 de zile de la primirea acestuia. Perioada supusă evaluării este de 2 ani și reprezintă perioada cuprinsă între două evaluări succesive;b) raportul de evaluare a conformității trebuie să ateste îndeplinirea cerințelor de securitate informatică, inclusiv a cerințelor specificate în prezentele norme;4. o poliță de asigurare de răspundere civilă față de terți, în valoare de 100.000 euro, care să acopere prejudiciile cauzate de identificarea incorectă a clientului;5. declarația reprezentantului legal că terțul dispune de politici și proceduri de identificare și diminuare a riscului asociat metodei de identificare, inclusiv personal specializat în conformitate cu prevederile Regulamentului eIDAS și ale standardelor ETSI;6. lista standardelor recomandate de către ETSI și Comisia Europeană, în cazul în care au fost definite la nivelul Uniunii Europene, în baza cărora se realizează identificarea video;7. declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal că terțul a adoptat și implementat proceduri privind protecția datelor cu caracter personal în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, în concordanță cu legislația în domeniu;8. certificare ISO 27001 sau declarația reprezentantului legal că terțul are politici și proceduri privind punerea în aplicare a cerințelor standardului ISO 27001/ISO 27002;9. curriculum vitae al operatorului sistemului informatic utilizat la identificarea persoanei la distanță prin mijloace video, datat și semnat, cu prezentarea experienței profesionale în domeniul sistemelor informatice;10. extras Revisal care să conțină informații cu privire la contractul de muncă al operatorului sistemului;11. cazierul judiciar al operatorului sistemului;12. plan de continuitate a afacerii și recuperare în caz de dezastru;13. planul de încetare a activității.Articolul 4Terțul are obligația de a implementa măsuri de securitate informatică, de a monitoriza continuu și de a evalua anual riscurile operaționale generate de utilizarea sistemelor informatice prin intermediul cărora se face identificarea persoanei la distanță utilizând mijloace video, cu respectarea legislației naționale și europene.Articolul 5ADR poate efectua verificări la sediul terțului înscris sau în curs de înscriere în Listă prin personal desemnat prin decizie a președintelui autorității.Articolul 6(1) Terțul va notifica ADR orice dezvoltare, modificare a datelor de exploatare și a procedurilor operaționale, care ar putea afecta major funcționarea și securitatea sistemului, în termen de 30 de zile de la data când acestea devin operaționale.(2) Notificarea conține descrierea modificării/dezvoltării efectuate și a impactului acesteia asupra funcționării și securității sistemului.(3) Terțul va notifica ADR, în termen de maximum 30 de zile, orice incident de securitate care a afectat în mod direct procesul de identificare sau în cazul care s-au constatat identificări eronate. Notificarea va cuprinde cauza și măsurile ce urmează a fi luate în vederea remedierii situației apărute.(4) ADR poate solicita un nou raport de evaluare a conformității pentru sistem, după analizarea notificărilor prevăzute la alin. (1) și (2).Articolul 7La încetarea activității terțului, reprezentantul legal al acestuia notifică ADR în acest sens.Articolul 8Odată cu depunerea notificării de încetare, reprezentantul legal al terțului va depune o declarație pe propria răspundere prin care susține că toate datele/informațiile obținute în procesul de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video au fost transferate pentru păstrare într-o formă admisă în procedurile judiciare și că a luat toate măsurile privind ștergerea acestora de pe alte suporturi de stocare utilizate.Articolul 9În cazul transferului sau casării echipamentelor utilizate pentru identificarea video, reprezentantul legal al terțului va coordona transferul/distrugerea corespunzător/corespunzătoare al/a acestora și va lua toate măsurile pentru a asigura transferul în siguranță al datelor și/sau ștergerea definitivă a suporturilor de stocare.Articolul 10Înscrierea terțului în Listă sau transmiterea refuzului motivat al înscrierii se efectuează de ADR în termen de maximum 30 de zile de la primirea dosarului complet al solicitantului.Articolul 11Orice modificare a documentației prevăzute la art. 3 trebuie transmisă ADR în termen de maximum 30 de zile de la data efectuării modificării.Articolul 12ADR radiază terțul din lista prevăzută la art. 3 în oricare dintre următoarele situații:a) la cererea acestuia;b) în cazul lichidării sau la declanșarea procedurii de insolvență;c) în cazul încălcării prevederilor art. 6;d) în cazul nerespectării prevederilor prezentelor norme;e) polița de asigurare de răspundere civilă profesională prevăzută la art. 3 pct. 4 a expirat;f) în cazul în care raportul de evaluare a conformității prevăzut la art. 3 pct. 3 nu a fost reînnoit.Articolul 13Pentru toate situațiile menționate la art. 12 lit. c)-f), ADR transmite terțului o notificare prealabilă prin care i se aduc la cunoștință faptele pentru care va proceda la inițierea demersurilor pentru radierea din Listă.Articolul 14La solicitarea autorităților cu atribuții în domeniu, terțul, după caz, va pune la dispoziția acestora toate informațiile cerute pe care le deține în legătură cu identificarea unei persoane la distanță utilizând mijloace video. Punerea la dispoziție a acestor informații se realizează cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.Articolul 15Respectarea prevederilor art. 14 nu contravine conduitei etice și profesionale, nu constituie o încălcare a secretului profesional impus prin clauze contractuale sau prin prevederi legale și nu atrage niciun fel de răspundere asupra persoanei fizice și/sau juridice în cauză.ANEXĂla procedurăCEREREde înscriere în Lista terților de verificare a identității persoanei la distanță utilizând mijloace video............(denumirea persoanei juridice) ......................., cu sediul în ..................(adresa completă, inclusiv telefon și fax, adresa de e-mail, adresa paginii de internet)....................., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul ............................, cod unic de înregistrare/cod de identificare fiscală ......................, reprezentată legal prin ...............(numele și prenumele)..............., domiciliat(ă) în .........(adresa completă, inclusiv telefon)........, identificat(ă) prin actul de identitate ........(serie, număr, cod numeric personal).........., intenționez să prestez servicii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video și vă solicit înscrierea în Lista terților de verificare a identității persoanei la distanță utilizând mijloace video publicată pe site-ul instituției dumneavoastră.Anexăm la prezenta notificare următoarele documente: .........................................NOTĂ:Se vor atașa documentele prevăzute la art. 3 din Procedura privind înscrierea/radierea terților de verificare a identității persoanei la distanță utilizând mijloace video în/din Lista terților de verificare - anexa nr. 3 la Normele privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, aprobate prin Decizia președintelui Autorității pentru Digitalizarea României nr. 564/2021.Semnătura reprezentantului legal.....................................................Anexa nr. 4la normeAVIZ- model -Având în vedere prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 77/2020,având în vedere prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative,având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 89/2020 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Digitalizarea României, cu modificările ulterioare,având în vedere Decizia prim-ministrului nr. ........./.............. privind numirea .............… în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat,având în vedere Normele privind reglementarea, recunoașterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video, aprobate prin Decizia președintelui Autorității pentru Digitalizarea României nr. 564/2021,având în vedere notificarea/cererea depusă de .................., înregistrată la Registratura Autorității pentru Digitalizarea României cu nr. ........,având în vedere Nota nr. ......................... referitoare la îndeplinirea condițiilor de acordare a avizului pentru furnizarea serviciilor de identificare la distanță prin mijloace video,Autoritatea pentru Digitalizarea României eliberează prezentul aviz..............................., având sediul social în str. ..... nr. ..., localitatea .…….., telefon ...., fax .., înregistrată la oficiul registrului comerțului cu nr. ....., cod fiscal ....., reprezentată legal prin ..........................., în calitate de ........ (prestator de servicii de încredere, prestator de servicii de plată, instituția de credit, instituția financiară nebancară, organism din sectorul public, terț de verificare a identității persoanei prin mijloace video etc.) ............, este avizată pentru furnizarea serviciilor de identificare a persoanei la distanță prin mijloace video.Sistemul informatic pentru identificarea persoanei la distanță prin mijloace video funcționează la sediul din ...... (adresa locației)... .NOTĂ:Prezentul document s-a eliberat furnizorului de servicii de identificare și atestă faptul că sistemul informatic pentru identificarea persoanei la distanță prin mijloace video utilizat îndeplinește cerințele minime tehnice și de securitate privind recunoașterea și acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanță utilizând mijloace video.Prezentul aviz s-a eliberat în 4 (patru) exemplare originale, din care unul s-a comunicat către furnizorul de servicii de identificare ………………………………………….Președintele Autorității pentru Digitalizarea României,.................................București, .....................Nr. ….......-----

    Anularea unei decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii (CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA nr. 46 din 26 ianuarie 2021)

    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIZIA nr. 46 din 26 ianuarie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

    1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Irena Silberstein în Dosarul nr. 43.583/3/2016 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 178D/2018.CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

    Prin Încheierea din 14 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 43.583/3/2016, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Irena Silberstein într-o cauză civilă având ca obiect anularea unei decizii de compensare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii, corespunzătoare unui alt număr de puncte.10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate contravin principiului egalității, deoarece vizează două categorii de persoane aflate în situații juridice identice, cărora li se aplică un tratament juridic diferit, fără a exista o justificare obiectivă și rațională. Astfel, deși cesionarii de drepturi litigioase care au obținut măsuri reparatorii anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, pe de o parte, și cesionarii care urmează procedura instituită prin textul de lege criticat, pe de altă parte, beneficiază de un drept la despăgubiri recunoscut de aceeași lege, respectiv Legea nr. 10/2001, totuși măsurile reparatorii nu sunt identice, prima categorie având vocația legală de obținere a unor măsuri reparatorii în sumă egală cu valoarea imobilului, iar cea de-a doua categorie - măsuri compensatorii diminuate cu 85% față de valoarea imobilului. Se susține că acest tratament juridic este în mod evident discriminatoriu, în condițiile în care are la bază un element pur aleatoriu, și anume celeritatea procedurilor administrative și/sau judiciare derulate în fiecare caz. Or, nici rapiditatea și nici celeritatea valorificării drepturilor litigioase nu pot constitui criterii obiective și rezonabile care să justifice existența unui tratament diferențiat aplicabil celor două categorii de persoane care se află în situații juridice identice. Se invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008. Se mai susține și încălcarea principiului statului de drept, în componenta sa referitoare la securitatea juridică, și a celui al neretroactivității legii, întrucât prevederile criticate se aplică unor situații născute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fiind ignorată ordinea de drept existentă la momentul încheierii raporturilor juridice născute în baza Legii nr. 10/2001 și intervenindu-se în raporturile private dintre cedent și cesionar. Diminuarea valorii măsurilor compensatorii printr-o lege intrată în vigoare ulterior nașterii raportului juridic în conținutul căruia intră dreptul persoanelor îndreptățite la primirea de măsuri reparatorii egale cu valoarea imobilului reprezintă o măsură cu un evident caracter retroactiv.11. Totodată, prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 încalcă și dreptul de proprietate privată, întrucât persoanele îndreptățite la restituire, îndeplinind condițiile specifice din legile reparatorii, au dobândit o „speranță legitimă“, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, beneficiind de un „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Acest „bun“, respectiv valoarea patrimonială recunoscută, este stabilit prin raportare la valoarea imobilului naționalizat și exista în patrimoniul persoanelor îndreptățite la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Or, diminuarea valorii măsurilor compensatorii în cazul altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, aduce atingere înseși substanței dreptului, în sensul de valoare patrimonială aparținând persoanei îndreptățite, întrucât dreptul la obținerea măsurilor reparatorii s-a stabilit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. De asemenea, textul de lege criticat intervine în raporturile juridice dintre transmițător și dobânditor, nesocotind libertatea de a dispune de dreptul de proprietate recunoscut de lege și transmis de către fostul proprietar, limitându-l la 15%, ceea ce contravine dispozițiilor art. 44 din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la aceeași convenție.12. Tribunalul București - Secția a V-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora - și mijloacele folosite, cesionarul urmând a obține atât prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cât și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate.15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut: „(2) În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6)“.18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în fața legii și art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 1 - Interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 - Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la aceeași convenție.19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra unei excepții identice, ridicată de aceeași autoare și motivată prin prisma acelorași argumente și prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale, prin Decizia nr. 379 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 26 octombrie 2017. În considerentele acesteia (paragrafele 16-20), Curtea a observat că, în bogata sa jurisprudență cu privire la textul de lege criticat (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19, sau Decizia nr. 613 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 18), a statuat, referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 165/2013 raportată la art. 16 din Constituție, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Altfel spus, inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane ale căror dosare de despăgubire au fost deja soluționate sub imperiul Legii nr. 247/2005, adică anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu reprezintă un viciu de constituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum.20. Totodată, prin Decizia nr. 200 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014, paragraful 24, Curtea a arătat că, în sensul jurisprudenței sale, nu orice diferență de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție sau a celor convenționale relative la interzicerea discriminării. Aceeași idee se regăsește și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia tratamentul diferențiat al persoanelor aflate în situații similare este considerat a fi discriminatoriu dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, dacă nu urmărește un obiectiv legitim sau dacă nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele întrebuințate și obiectivul avut în vedere (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Curții Constituționale nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, precum și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 iunie 2002 și 29 aprilie 2008, pronunțate în cauzele Willis împotriva Regatului Unit, paragraful 48, și, respectiv, Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60). Mai mult, Curtea europeană recunoaște statului contractant o largă marjă de apreciere în domeniul măsurilor economice sau de strategie socială (a se vedea, în acest sens, Decizia cu privire la Cererea nr. 13.902/11 pronunțată în Cauza Ionel Panfile împotriva României, paragraful 27, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012).21. S-a mai reținut că, având în vedere că, în ipoteza supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și o cotă de 15% din diferența până la valoarea imobilului, măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit de lege - despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora - și mijloacele folosite, cesionarul urmând a obține atât prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cât și o cotă de 15% din diferența până la valoarea imobilului (Decizia nr. 200 din 3 aprilie 2014, mai sus citată).22. De asemenea, prin Decizia nr. 176 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016, paragraful 21, Curtea a apreciat că este firesc ca obligația emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condițiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum și a principiului aplicării imediate a legii noi. Situația celor care au calitatea de beneficiari ai unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care se stabilește în sarcina autorității publice pârâte o obligație de a face, respectiv de a emite o decizie ce intră în competența sa legală, diferă de cea a persoanelor față de care, printr-o hotărâre judecătorească, a fost stabilită suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condițiile Legii nr. 247/2005, ipoteză reglementată de art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013.23. Totodată, prin Decizia nr. 321 din 10 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 august 2014, paragrafele 30 și 31, Curtea a remarcat că reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate, în privința obiectului de reglementare a legii analizate, intervenția legiuitorului nefiind una aleatorie, ci justificată și impusă firesc ca urmare a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. Acesta este, de altfel, motivul pentru care cele reținute în Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, nu își găsesc aplicabilitatea în ipoteza în discuție.24. De asemenea, prin Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014 (paragraful 31), Curtea a constatat, în esență, că politicile de restituire ce au stat la baza legilor cu caracter reparatoriu combină o componentă reparatorie/morală și una patrimonială ce privește dreptul de proprietate. Cele două aspecte ale politicii de restituire sunt strâns legate între ele și îi privesc, în realitate, numai pe titularii inițiali ai dreptului de proprietate, foști proprietari, și pe moștenitorii legali ori testamentari ai acestora. Tocmai de aceea legiuitorul a stabilit că unul dintre principiile care stau la baza acordării măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013 este acela al prevalenței restituirii în natură - rezervată proprietarilor sau moștenitorilor acestora -, iar în ipoteza despăgubirii prin echivalent, numărul de puncte stabilit prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate (fost proprietar sau moștenitori legali ori testamentari ai acestuia) stabilește că acestea nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare. Alta este soluția legislativă din Legea nr. 165/2013 în situația în care persoanele care se considerau îndreptățite și care au depus notificări potrivit Legii nr. 10/2001 au cesionat dreptul de creanță asupra statului român unor terțe persoane, încheindu-se cu aceste ocazii contracte de cesiune, situație pentru care legea a plafonat măsurile reparatorii ce pot fi acordate cesionarului. Pornind de la analiza naturii juridice a acestor contracte de cesiune și de la caracterul lor aleatoriu și oneros, Curtea a reținut că specificul lor constă în incertitudinea, pentru ambele părți, la momentul încheierii contractului, asupra întinderii sau chiar existenței obligației pentru una dintre părți ori pentru ambele părți contractante, deoarece depinde de un eveniment viitor și incert - în cazul de față, confirmarea dreptului de proprietate al cedentului. Fără a se putea stabili cu certitudine existența unui drept de proprietate al cedentului, care să determine un drept la despăgubire al cesionarului, nu se poate aprecia cuantumul câștigului ori al pierderii sau existența acestora, având în vedere că persoanele care se consideră îndreptățite la măsurile reparatorii, dar și cesionarii drepturilor de creanță izvorâte din legile de restituire au doar vocația obținerii unor măsuri reparatorii, calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra bunului preluat abuziv urmând a fi stabilită după epuizarea procedurilor prevăzute de legile restituirii (paragrafele 31-33 din Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, mai sus citată).25. În plus, analizând normele Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește interpretarea și aplicarea noțiunii de „bun“ cuprinsă în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, Curtea Constituțională, prin aceeași decizie, a conchis că cesionarii drepturilor de creanță izvorâte din legile de restituire nu se bucură de un bun în sensul Convenției, astfel încât, corelativ, nu pot invoca încălcarea dreptului de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituție (paragrafele 34 și 35), și că, nefiind vorba despre restrângerea exercițiului unor drepturi, ci despre stabilirea, prin lege, a limitelor unor reparații, nu se poate vorbi nici despre aplicarea art. 53 din Constituție (paragraful 36).26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUȚIONALĂÎn numele legii respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată în Dosarul Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

    Încetare efecte Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

    Dispozițiile cuprinse în Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate.

     

     

    DECIZIA nr. 46 din 7 iunie 2021 a ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPTreferitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile a fost publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 752 din 2 august 2021 (Dosar nr. 3.464/1/2020)

    Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă și ale art. 36 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare (Regulamentul).

    Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă în Dosarul nr. 99/86/2020, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

    ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I. Titularul și obiectul sesizării

    Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 16 decembrie 2020, în Dosarul nr. 99/86/2020, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 165/2013), astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (Legea nr. 219/2020), în sensul de a lămuri dacă aceste prevederi se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în calea de atac a apelului, în raport cu considerentele Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 20 decembrie 2018 (Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018).

    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile

     Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, forma în vigoare la data de 27 mai 2016Articolul 21(...) (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. (...)

     Legea nr. 165/2013, în varianta modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în vigoare de la data de 29 mai 2017 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016), în vigoare de la data de 21 decembrie 2016.Articolul 21(...) (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. (...)10. Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România (Legea nr. 22/2020), în vigoare de la data de 21 martie 2020Articolul I pct 22. La articolul 21, alineatul (6) va avea următorul cuprins: «(6) Evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.»

    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020)^1, aplicabilă în perioada 19 mai 2020 - 2 noiembrie 2020Articolul 1Aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență până la data de 1 martie 2021.Articolul 2Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.12. Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în vigoare de la data de 2 noiembrie 2020Articolul ILegea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 21, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.» (...)Articolul IILa data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020.13. Prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în forma anterioară modificării acesteia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, a stabilit că: Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se realizează prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și categoriei de folosință la data preluării acestuia, prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nefiind aplicabile.Totodată, a constatat că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate.III. Expunerea succintă a procesului14. Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția I civilă la data de 14 ianuarie 2020, reclamantele A, B, C și D au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, anularea Deciziei de validare parțială nr. x din 29 noiembrie 2019, obligarea pârâtei să emită o decizie de validare a Deciziei nr. x din 18 mai 2006, emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru imobilul teren în suprafață de 5.903 mp, situat în municipiul C, județul Suceava, și emiterea deciziei de compensare prin puncte într-un număr echivalent valorii de 8 euro/mp x 5.903 mp.15. Prin întâmpinare, pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.16. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantele au arătat că, în cauză, trebuie stabilită forma dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 aplicabilă în acest proces, întrucât, la 18 martie 2020, a fost adoptată Legea nr. 22/2020, iar potrivit Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului este aplicabilă situației juridice în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră prin art. 4, fiind aplicabilă așadar legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii.17. Prin Sentința civilă nr. 600 din 31 iulie 2020, Tribunalul Suceava - Secția I civilă a admis în parte contestația, a anulat Decizia de validare parțială nr. x din 29 noiembrie 2019, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, și a obligat pârâta să emită în favoarea reclamantelor o nouă decizie de validare a Deciziei nr. x din 18 mai 2006, emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru imobilul teren în suprafață de 4.202,25 mp (reprezentând cota de ¾ din 5.603 mp, în loc de 3.571,75 mp) și prin compensare cu 61,297 puncte (în loc de 33,95 puncte).^1 Prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea Constituțională a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul său.18. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 10/2001), respectiv dispozițiile pct. 4.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, cu modificările și completările ulterioare (Normele de aplicare a Legii nr. 10/2001).19. Față de prevederile acestor norme, cererea formulată de unul dintre coproprietari, în nume propriu, nu profită celorlalți coproprietari.20. În ceea ce privește critica referitoare la suprafața imobilului teren pentru care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor urmează a valida Decizia Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului nr. x din 18 mai 2006, tribunalul a apreciat că suprafața ce trebuie restituită reclamantelor este de 5.603 mp (7.303 mp –1.700 mp).21. Tribunalul a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 15^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora se prezumă că, în lipsă de informații, în cazul terenurilor situate, la data preluării abuzive, în intravilanul localităților de tip urban și pe care existau construcții, o suprafață de până la 1.000 mp avea categoria de folosință curți și construcții.22. Aplicând grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, instanța de fond a calculat valoarea terenului de 4.603 mp prin raportare la o valoare de 2 euro/mp, iar pentru diferența de 1.000 mp, la o valoare de 8 euro/mp, rezultând suma de 17.206 euro, respectiv 81,729 puncte, în favoarea reclamantelor fiind stabilit un număr de 61,297 puncte reprezentând cota de ¾.23. Prin apelul promovat, reclamantele au solicitat schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii în tot a acțiunii, respectiv menținerea soluției privind anularea Deciziei de validare parțială nr. x din 29 noiembrie 2019, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, și schimbarea în parte a hotărârii, în sensul obligării pârâtei la emiterea unei decizii de validare a Deciziei nr. x din 18 mai 2006, emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru imobilul teren în suprafață de 5.903 mp situat în municipiul C, județul Suceava, și emiterea deciziei de compensare prin puncte într-un număr echivalent valorii de 8 euro/mp x 5.903 mp.24. În motivare au arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și pct. 4.1 din Normele de aplicare a Legii nr. 10/2001 cu privire la cota de 1/4 din imobilul obiect al notificării și că terenul acordat la schimb a fost în suprafață de 1.700 mp, acesta fiind de 1.512 mp.25. Totodată, au învederat că în mod eronat prima instanță a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 21 alin. (6^1) din Legea nr. 165/2013, în sensul că, în cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, potrivit prevederilor alin. (6) din același articol.26. Au menționat că, prin acțiune, au solicitat emiterea deciziei de compensare prin puncte într-un număr echivalent valorii de 8 euro/mp x 5.903 mp, deoarece, potrivit grilei notariale din anul 2013, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 imobilul în discuție se regăsea în „Anexe Străzi“ la poziția 44, precizată ca fiind zona C. Aceeași grilă notarială, valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, stabilește, pentru un teren intravilan curți-construcții în suprafață mai mare de 700 mp, o valoare de 8 euro/mp.27. Prin apelul declarat, pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a criticat soluția primei instanțe, prin care s-a reținut dreptul la măsuri compensatorii pentru suprafața de 4.202,25 mp, reprezentând cota de ¾ din suprafața de 5.603 mp, atât în legătură cu dovada dreptului de proprietate (care, în opinia acesteia, privește doar suprafața de 5.409 mp), cât și cu referire la incidența art. 15^1 din Legea nr. 165/2013.28. La termenul de judecată din 10 noiembrie 2020, pârâta a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, în raport cu prevederile art. 16, 21, 44 și art. 53 alin. (2) din Constituție.29. La același termen, instanța, din oficiu, a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedura prevăzută de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept constând în aceea dacă, în prezentul dosar, se aplică sau nu dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, în vigoare începând cu data de 2 noiembrie 2020, în raport cu considerentele Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018, respectiv dacă art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2020, se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, până la soluționarea lor definitivă.30. Prin Încheierea din 16 decembrie 2020, instanța a considerat sesizarea admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecății.IV. Motivele reținute de titularul sesizării care susțin admisibilitatea procedurii31. Instanța de trimitere, procedând la analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru declanșarea procedurii pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ.32. Astfel, a reținut că Dosarul nr. 99/86/2020 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă este în curs de judecată, fiind în faza apelului; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție judecă prezentul litigiu în ultimă instanță, cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestite să soluționeze pricina, iar soluționarea pe fond a apelului depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere.33. La soluționarea cauzei, prima instanță a avut în vedere, pentru calculul punctelor ce trebuie acordate în compensare, dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, forma în vigoare la data pronunțării, care stabileau că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziilor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte.34. Ulterior pronunțării sentinței apelate, la data de 31 iulie 2019, aceste dispoziții legale au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, în vigoare din data de 2 noiembrie 2020, fiind introdusă o excepție, respectiv în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.35. În temeiul art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 astfel modificat, evaluarea în prezenta cauză ar urma să se realizeze conform grilelor notariale din anul 2018, iar nu din anul 2013, astfel cum s-a calculat de către prima instanță.36. Prin apelul reclamantelor s-a contestat modul de evaluare, de către prima instanță, a imobilelor preluate de către stat, ce au aparținut autorilor lor, fără a se face vreo referire la modificările intervenite prin Legea nr. 219/2020, deoarece apelul a fost declarat anterior adoptării acestui act normativ, însă la termenul de judecată din 10 noiembrie 2020, având în vedere și faptul că pârâta a invocat excepția de neconstituționalitate a art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, instanța de apel a pus în discuția părților această chestiune, respectiv dacă în apel trebuie reținută incidența dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, modificată. Prin punctele de vedere depuse, ambele părți au susținut că, în raport cu considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 12 noiembrie 2018, acestea trebuie aplicate direct în apel.37. S-a mai arătat că problema de drept este nouă, vizând o modificare legislativă recentă a unei dispoziții legale existente, intervenită după pronunțarea sentinței primei instanțe.38. Într-adevăr, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, s-a pronunțat Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 12 noiembrie 2018, însă chestiunea de drept ce se cere a fi soluționată prin prezenta sesizare este diferită.39. În primul rând, modificarea legislativă a intervenit în prezenta cauză în apel, fiind pronunțată o sentință ce a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantelor în raport cu grilele notariale aferente anului 2013, conform dispozițiilor legale în vigoare la data soluționării litigiului, situație care nu se regăsește în speța în care Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu chestiunea de drept soluționată prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, unde modificarea a intervenit după sesizarea primei instanțe.40. Trebuie avut în vedere faptul că, potrivit art. 479 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică modul de aplicare a legii de către prima instanță, obiectul apelului fiind verificarea legalității și temeiniciei sentinței primei instanțe; or, aceasta a aplicat dispozițiile legale în vigoare la data pronunțării.41. Mai mult, prin considerentul 66 din Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 nu se dă un răspuns acestei probleme de drept. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut: „Dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situației juridice aflate în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră prin dispozițiile art. 4, fiind, în consecință, aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii.“42. Nefiind incidentă situația din prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a avut de stabilit dacă în apel se aplică art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, forma în vigoare la data judecării litigiului de către instanța de apel, diferită substanțial de cea în vigoare la data judecării litigiului de către prima instanță.43. O altă diferență importantă este că, spre deosebire de modificarea adusă art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, textul legal modificat prin Legea nr. 219/2020 stabilește un calcul diferențiat al despăgubirilor, în funcție de persoana care solicită emiterea deciziei de compensare.44. Astfel, prin considerentele Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018 s-a reținut că:58. În privința celei de-a doua chestiuni de drept care se solicită a fi clarificată de către instanța de trimitere, răspunsul la aceasta se regăsește deja în examinarea conținutului art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în varianta anterioară modificării acesteia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016.59. Din moment ce prin această modificare a Legii nr. 165/2013 legiuitorul nu a adus nimic novator textului inițial al art. 21 alin. (6), în raport cu scopul reparator al legii, ci s-a prevăzut în mod expres un aspect pe care norma îl reglementa inițial, de la data intrării sale în vigoare, este evident că nu se ridică un aspect care să vizeze retroactivitatea legii civile, din moment ce continuitatea reglementării este aceeași, context ce determină ca textul modificat să se aplice și deciziilor anterioare, emise însă după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.“45. Or, prin Legea nr. 219/2020 nu se lămurește o dispoziție existentă, ci se introduce o veritabilă modificare a modului de calcul al despăgubirilor, și anume: pentru persoanele care au tranzacționat dreptul de proprietate după preluarea abuzivă a imobilului, evaluarea acestuia se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în timp ce pentru titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prețurile imobilelor din grilele notariale fiind diferite de la un an la altul.V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept46. Prin notele scrise depuse la dosar, apelantele-reclamante au arătat că, în opinia lor, nu sunt întrunite cumulativ cerințele impuse de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care aceeași chestiune de drept a primit deja o dezlegare din partea instanței supreme, prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, cerința noutății nefiind îndeplinită.47. Având în vedere, pe de o parte, dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013, iar, pe de altă parte, faptul că, prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat aceeași problemă de drept, în același context, respectiv aplicabilitatea în cauzele aflate pe rol a aceleiași norme legale, astfel cum a fost modificată ulterior emiterii deciziei de compensare, decizia de interpretare rămâne aplicabilă.48. Apelanta-pârâtă a formulat un punct de vedere prin care a susținut că, în speță, în aplicarea principiului neretroactivității, normele juridice nu pot și nu trebuie să producă efecte juridice pentru trecut, ci numai pentru viitor, așadar, de la data intrării în vigoare a actului normativ.49. A apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate referitoare la noutatea chestiunii de drept și cea care impune ca asupra problemei de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat - chestiunea de drept semnalată vizează aplicarea în timp a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013.50. După comunicarea raportului, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.51. Astfel, apelantele-reclamante au susținut că în cauză nu poate fi vorba despre retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanță cu principiul tempus regit actum și al aplicării imediate a legii noi.Stabilirea grilei notariale aplicabile reprezintă o chestiune implicită, cuprinsă în cererea dedusă judecății în fond, nicidecum pretenții subsecvente judecății în primă instanță.52. Apelanta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a arătat că, prin raportare la considerentele Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020.53. După comunicarea suplimentului de raport, întocmit ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, părțile nu au mai depus puncte de vedere.VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept54. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelurilor în Dosarul nr. 99/86/2020 a apreciat că Legea nr. 219/2020 modifică substanțial modul de calcul al despăgubirilor cuvenite persoanelor ale căror imobile au fost preluate abuziv de stat, ce nu pot fi restituite în natură și pentru care se acordă măsuri compensatorii sub formă de puncte, calcul care nu mai este unitar; legiuitorul introduce o diferențiere între persoanele care au tranzacționat dreptul de proprietate după preluarea abuzivă a imobilului și titularii dreptului de proprietate, foști proprietari sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestora, care nu au încheiat o astfel de tranzacție. Primele categorii de persoane vor primi o despăgubire calculată în raport cu prețurile din grilele notariale aferente anului 2013, în timp ce a doua categorie va primi despăgubirea calculată în funcție de prețurile din grila notarială aferentă anului anterior emiterii deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.55. În expunerea de motive ce a stat la baza adoptării actului normativ se menționează doar faptul că se urmărește a se asigura pentru foștii proprietari sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestora, ale căror proprietăți au fost preluate abuziv de stat în perioada comunistă, despăgubirea la o valoare corectă, bazată pe grile notariale de actualitate, fără a se explica de ce se impune a se introduce distincția menționată. Chiar în avizul Consiliului Legislativ la proiectul de lege, ulterior adoptat, se arată că aceste modificări sunt de natură a ridica dificultăți de interpretare, sunt lipsite de precizie, claritate și predictibilitate.56. Având în vedere momentul în care a intervenit această modificare, trebuie stabilit dacă aceste dispoziții legale se aplică și litigiilor aflate în curs de judecată, în etapa căii de atac a apelului, în condițiile în care o instanță a stabilit deja care este valoarea despăgubirilor, hotărârea acesteia având autoritate de lucru judecat provizorie, conform art. 430 alin. (4) din Codul de procedură civilă.57. Pe de o parte, se poate aprecia că atât timp cât nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă, iar apelul este o cale de atac devolutivă, ce provoacă o nouă judecată asupra fondului, situația juridică se află în curs de constituire, deoarece nu s-a stabilit definitiv, în faza jurisdicțională, valoarea concretă a despăgubirilor sub forma acordării de puncte; prin urmare, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situației juridice aflate în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi.58. Pe de altă parte, se poate considera că în speță nu pot fi aplicate dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, modificate prin Legea nr. 219/2020, întrucât acest act normativ nu era în vigoare la data pronunțării hotărârii de către prima instanță și nici la data declarării apelurilor în cauză. Astfel, trebuie avut în vedere faptul că în apel se verifică doar modul în care prima instanță a aplicat dispozițiile legale incidente în cauză și că instanța de apel procedează la o nouă judecată asupra fondului numai în limitele criticilor formulate de apelant, conform art. 477 alin. (1) din Codul de procedură civilă; prin urmare, modul de aplicare a legii de către prima instanță nu poate fi verificat în raport cu dispoziții legale care nu erau în vigoare la data la care instanța s-a pronunțat.59. Întrucât există argumente ce susțin ambele variante de interpretare, pentru a evita crearea unei practici neunitare în aplicarea acestor dispoziții legale se impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să lămurească chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată.60. Totodată, trebuie avut în vedere și faptul că s-a admis și cererea pârâtei de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale a căror interpretare se solicită prin prezenta sesizare.VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie61. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat un număr redus de hotărâri judecătorești pronunțate în materia ce face obiectul sesizării, precum și puncte de vedere teoretice exprimate de magistrați.62. Opinia majoritară conturată a fost aceea că dispozițiile legii noi se aplică inclusiv în calea de atac a apelului, justificat de considerentele Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018 (paragrafele 60-66). Până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în contestarea deciziei de compensare, persoanei îndreptățite nu i s-a stabilit exact întinderea dreptului la despăgubiri, decizia prin care se determină valoarea bunului rămânând definitivă ca efect al pronunțării instanței judecătorești. Or, instanța de judecată este singura îndreptățită să se pronunțe definitiv asupra întinderii dreptului. Incidența Legii nr. 219/2020 în procesul pendinte nu înseamnă că se încalcă principiul neretroactivității legii civile, deoarece, pe de o parte, instanța este cea care stabilește cuantumul final al despăgubirilor și în acest scop trebuie să aibă în vedere dispozițiile legale care asigură egalitatea persoanelor aflate în situații similare, iar, pe de altă parte, modificarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 sub aspectul modului de cuantificare a despăgubirilor s-a făcut inițial prin Legea nr. 22/2020, ca urmare a pronunțării deciziei în Cauza Ana Ionescu și alții împotriva României. Prin Decizia nr. 714 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 5 februarie 2015, cu referire la prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, Curtea Constituțională a reținut (paragraful 22) că modificarea criteriilor de evaluare a imobilelor reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională obligațiile impuse statului român prin Hotărârea-pilot a Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, și că „este aplicabil principiul tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul a despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorității învestite“.63. S-a opinat și că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, nu sunt aplicabile și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în calea de atac a apelului, întrucât actul normativ nu era în vigoare la data pronunțării hotărârii de către prima instanță și nici la data declarării apelului. Instanța de apel are căderea de a verifica doar modul în care prima instanță a aplicat dispozițiile legale incidente în cauză; în caz contrar ar exista o încălcare a principiului tempus regit actum, legea nouă neputând fi aplicată retroactiv.64. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.VIII. Jurisprudența Curții Constituționale65. Curtea Constituțională s-a pronunțat prin numeroase decizii asupra constituționalității dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 (spre exemplu, Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 16 aprilie 2014; Decizia nr. 210 din 8 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 5 iunie 2014; Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014), dar și cu referire la dispozițiile art. 21 alin. (6) din aceeași lege, edificatoare fiind deciziile nr. 568 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.125 din 23 noiembrie 2020; nr. 645 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 27 februarie 2020; nr. 794 din 3 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 2 martie 2020; nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020; nr. 164 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 2 iulie 2018 etc.66. La data de 18 martie 2021, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 189, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021 (Decizia nr. 189 din 18 martie 2021), prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, sunt neconstituționale.67. Instanța de contencios constituțional a reținut că:28. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.011 din 30 octombrie 2020, care, prin art. I pct. 1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 - în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluție legislativă asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia mai sus menționată.29. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, în cazul de față, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 a intrat în vigoare și a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă care conservă viciul de neconstituționalitate al art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art. 147 alin. (4) din Constituție.“IX. Raportul asupra chestiunii de drept68. Prin suplimentul la raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorul-raportor, constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, a apreciat că, drept urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I.X. Înalta Curte de Casație și Justiție69. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:X.1. Asupra admisibilității sesizării70. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.71. Rezultă din prevederile legale citate că, pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul a instituit următoarele condiții de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; b) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; c) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze pricina; d) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; e) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și aceasta să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.72. Verificând admisibilitatea sesizării supuse analizei, se constată îndeplinirea condițiilor prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, după cum se va arăta în continuare.73. Astfel, litigiul în cadrul căruia s-a pus problema sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile (având ca obiect o acțiune întemeiată pe dispoziții din Legea nr. 165/2013) se află în curs de judecată în apel, pe rolul curții de apel, care este ultima instanță în materie, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013. Curtea de apel învestită cu soluționarea apelului urmează să soluționeze pricina prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestite să soluționeze litigiul, fiind îndeplinite primele trei condiții arătate.74. În situația de față, chestiunea de drept cu privire la care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție vizează interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, în sensul de a se lămuri dacă aceste prevederi se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în calea de atac a apelului, în raport cu considerentele Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prevederi constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, pronunțată de Curtea Constituțională.75. Or, de lămurirea acestei probleme de drept depinde soluționarea prezentului litigiu.76. În doctrină s-a arătat că declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare presupune existența unei chestiuni de drept reale, iar nu aparente, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte, nu orice problemă de drept putând face obiectul unei astfel de sesizări.77. Se constată că, prin Legea nr. 219/2020, în vigoare începând cu data de 2 noiembrie 2020, a fost reglementată diferit modalitatea de evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei contestate în procedura Legii nr. 165/2013, prin raportare la un element variabil, după cum dreptul de proprietate a fost sau nu tranzacționat, după preluarea abuzivă de către stat, de titularul dreptului, fost proprietar sau moștenitor legal ori testamentar al acestuia. Actul normativ în cauză a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională anterior, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii, soluție legislativă asupra căreia instanța de control constituțional s-a pronunțat prin decizia mai sus menționată.78. În acest context, prin prisma considerentelor din Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 (paragrafele 60-66), raportat la principiul aplicării imediate a dispozițiilor legii noi, există posibilitatea de a interpreta diferit textul de lege în discuție, obiect al sesizării, pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare.79. Ca atare, este îndeplinită cerința de a fi o veritabilă, reală chestiune de drept.80. În principiu, pentru soluționarea apelului trebuie stabilit dacă dispozițiile textului art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, și-au încetat sau nu efectele și mai pot sau nu constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I.81. Referitor la condiția noutății chestiunii de drept s-a subliniat în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că noutatea poate fi generată atât de o reglementare nou-intrată în vigoare, căreia instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, cât și de una veche, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate.82. Or, situația anterior prezentată justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare.83. Așa fiind, condiția noutății este îndeplinită în cauză.84. În legătură cu chestiunea de drept adusă în dezbatere se reține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dezlegat cu efecte general obligatorii problema de drept care constituie obiectul sesizării și nici nu există un recurs în interesul legii în curs de soluționare având acest obiect.X.2. Asupra fondului sesizării85. Problema de drept cu privire la care instanța de trimitere a solicitat, în temeiul art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, o rezolvare de principiu pe calea hotărârii prealabile are în vedere interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, în sensul de a lămuri dacă aceste prevederi se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în calea de atac a apelului, în raport cu considerentele Deciziei nr. 80 din 12 noiembrie 2018.86. Prealabil interpretării textului de lege supus examinării, se constată că, anterior, prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, s-a reținut, referitor la cea de-a doua problemă cu care a fost sesizată instanța pentru pronunțarea unei soluții în procedura hotărârii prealabile, respectiv dacă dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, se aplică și deciziilor de compensare emise anterior acestor modificări și aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești, că, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 - 20 mai 2013, dosarul administrativ nu era soluționat, decizia de compensare prin puncte contestată în cauză fiind emisă ulterior acestei date, context în care modalitatea de evaluare a imobilului - în privința căruia a fost stabilită această nouă formă de reparație în echivalent - este supusă noilor dispoziții.87. Înalta Curte de Casație și Justiție a mai constatat că, prin art. 4, legiuitorul a înțeles să reglementeze conflictul de drept intertemporal generat de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, în sensul ca dispozițiile legii noi să fie aplicabile cererilor formulate și depuse, în termenul legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a acesteia (paragraful 62 din decizie).88. De asemenea a reținut că Legea nr. 165/2013 cuprinde nu numai prevederi cu caracter procedural (cum ar fi, de pildă, cele care instituie anumite termene), ci și prevederi cu caracter substanțial, referitoare la cuantumul și modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite, astfel că, în privința acestora din urmă, raporturile juridice derulate între persoana îndreptățită la restituire, pe de o parte, și autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii, pe de altă parte, nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei administrative (paragraful 63 din decizie).89. Cum decizia autorității administrative implicate în procesul de acordare a măsurii reparatorii reglementate de Legea nr. 165/2013 a fost supusă controlului jurisdicțional, dreptul de creanță, de care beneficiază persoana îndreptățită la măsura reparatorie, nu este un drept cert și exigibil și, de aceea, situația juridică se află în curs de constituire, deoarece urmează a se stabili, în faza jurisdicțională, valoarea concretă a despăgubirilor sub forma acordării de puncte în raport cu evaluarea imobilului care face obiectul deciziei de compensare, instanța de judecată fiind singura în măsură a stabili, în concret și definitiv, întinderea despăgubirii cuvenite (paragraful 64 din decizie).90. În consecință, a apreciat că, dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situației juridice aflate în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră prin dispozițiile art. 4, fiind, în consecință, aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii (paragraful 66 din decizie).91. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate.92. Ulterior, prin Legea nr. 219/2020, dispozițiile care reglementează modul de calcul al despăgubirilor, respectiv art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, au fost modificate, fiind introdusă o excepție, și anume pentru persoanele care au tranzacționat dreptul de proprietate după preluarea abuzivă a imobilului, evaluarea acestuia se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în timp ce pentru titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, prețurile imobilelor din grilele notariale fiind diferite de la un an la altul.93. În temeiul art. 21 alin. (6) astfel modificat, evaluarea în prezenta cauză ar urma să se raporteze la grilele notariale din anul 2018, iar nu din anul 2013, astfel cum s-a calculat de către prima instanță, având în vedere că persoanele îndreptățite aparțin categoriei titularului dreptului de proprietate - fost proprietar sau moștenitori legali ori testamentari ai acestuia - al cărui drept de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de către stat a imobilului.94. Conform datelor din dosar, modificarea legislativă a intervenit în litigiul de față în apel, după stabilirea limitelor devoluției prin criticile formulate prin memoriile de apel și fiind deja pronunțată o sentință ce a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantelor în raport cu grilele notariale aferente anului 2013, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data soluționării cauzei în primă instanță.95. Se reține că pentru dezlegarea chestiunii de drept în prezenta cauză prezintă relevanță soluția dată în Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018 privind exclusiv statuarea asupra existenței unei situații juridice în curs de constituire, această calificare fiind regăsită și în deciziile ulterioare ale Curții Constituționale din perspectiva compatibilității ei cu principiile legii fundamentale.96. Trebuie astfel precizat că raporturile juridice derulate între persoana îndreptățită la restituire și autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei administrative. Astfel, dreptul de creanță de care beneficiază persoana îndreptățită la măsura reparatorie nu este un drept cert și exigibil, instanța de judecată fiind singura în măsură a stabili, în concret și definitiv, întinderea despăgubirii cuvenite, atunci când este contestată decizia autorității administrative.97. Instanța de contencios constituțional, prin Decizia nr. 568 din 9 iulie 2020, s-a raportat la aceeași hotărâre (Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, paragrafele 64-66), în contextul examinării principiului neretroactivității legii civile, analizând modificările legislative intervenite asupra Legii nr. 165/2013, statuând în sensul că „nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanță cu principiul tempus regit actum și al aplicării imediate a legii noi“.98. O consecvență de interpretare impune, sub acest aspect, aceeași soluție pentru problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări, în sensul că, de principiu, se poate considera că, în cauză, până la soluționarea definitivă de către instanța de judecată a contestației formulate împotriva deciziei de compensare/validare parțială, raportului juridic ce face obiectul litigiului i se va aplica legea nouă, fără a putea fi considerată retroactivă.99. Evaluând în continuare efectele publicării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, se constată că dispozițiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că deciziile instanței de contencios constituțional prin care se constată neconstituționalitatea unei legi aflate în vigoare sunt definitive și obligatorii, iar alin. (3) al aceluiași articol stipulează că dispozițiile din legile în vigoare constatate neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval de timp Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției; pe durata acestui termen, dispozițiile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept.100. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, „dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept“, iar conform alin. (4) al aceluiași articol, „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“.101. În raport cu consecințele generate de această reglementare - legală și constituțională, rezultă că deciziile Curții Constituționale pot fi asimilate unui act jurisdicțional, de vreme ce pot paraliza și chiar înlătura aplicarea unei dispoziții legale, puterea lor de lucru judecat acoperind nu numai dispozitivul, ci și considerentele pe care se sprijină (în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009; Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010).102. Se reține că, potrivit art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea.103. Art. 64 alin. (3) teza întâi din același act normativ prevede că „Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv“.104. Altfel spus, abrogarea presupune că norma respectivă nu mai există și nu poate fi aplicată pentru viitor atunci când sar invoca existența unor situații juridice în desfășurare, ca în litigiul în care s-a formulat cererea de sesizare potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă.105. În situația de față, deși nu se poate considera că a intervenit o abrogare propriu-zisă a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, întrucât cel care a acționat a fost reprezentantul contenciosului constituțional, sesizat cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a normei de drept ce face obiectul analizei prezentei proceduri, iar nu legiuitorul, se constată că efectele ivite după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021 sunt asemănătoare celor determinate de abrogare, și anume dispoziția legală declarată neconstituțională nu mai poate constitui temei juridic pentru pretențiile deduse judecății.106. Prin urmare, această decizie este producătoare de consecințe juridice pentru toate situațiile ulterioare intervenirii instanței de contencios constituțional, respectiv producătoare de efecte exclusiv ex nunc, susținerea principiului efectelor ex nunc îndeplinind cerința de stabilitate a raporturilor juridice.107. Împrejurarea că decizia menționată produce efecte numai pentru viitor dă expresie unui alt principiu constituțional, acela al neretroactivității, ceea ce înseamnă că nu se poate aduce atingere unor drepturi definitiv câștigate sau situațiilor juridice deja constituite.108. Ca atare, ori de câte ori analizăm efectele unei decizii a Curții Constituționale asupra unui raport juridic concret, va trebui să stabilim, prioritar, dacă acel raport juridic este sau nu epuizat, apelând la teoria facta praeterita, facta pendentia, facta futura (a se vedea în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012; nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016; nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019).109. În cazul de față, fiind vorba de o situație juridică în curs de constituire în temeiul Legii nr. 165/2013 (facta pendentia) - având în vedere că dreptul la acțiune pentru a obține reparația prevăzută de lege este supus evaluării jurisdicționale - rezultă că litigiul se află sub incidența efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, care este de imediată și generală aplicare.110. Așadar, după publicarea acestei decizii, respectiv la momentul la care instanța de apel va fi chemată să se pronunțe asupra pretențiilor formulate, norma juridică nu mai există și nici nu poate fi considerată ca ultraactivând, în absența unei dispoziții legale exprese.111. De aceea, din punctul de vedere al dreptului intern se va concluziona în sensul că judecata nu se poate întemeia pe o dispoziție legală inexistentă din punct de vedere juridic, ca urmare a declarării ei ca fiind neconstituțională (în acest sens, Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011).112. În legătură cu obligativitatea efectelor deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele de judecată s-a pronunțat și instanța supremă - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, prin care s-a statuat că „deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, ceea ce înseamnă că trebuie aplicate întocmai, nu numai în ceea ce privește dispozitivul deciziei, dar și considerentele care îl explicitează. (...) Dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare și declararea neconstituționalității își găsește rațiunea în prezumția de constituționalitate, această rațiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituțional, iar prezumția de constituționalitate a fost răsturnată“ și, prin urmare, „instanțele (...) erau obligate să se conformeze deciziilor Curții Constituționale și să nu dea eficiență actelor normative declarate neconstituționale“.113. În consecință, acest raționament justifică adoptarea soluției pentru problema de drept ce face obiectul prezentei, în sensul că, drept urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial al României, Partea I.ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIEÎn numele legiiDECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă în Dosarul nr. 99/86/2020, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, și-au încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect decizii de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial.Decizia este bligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă și a fost pronunțată în ședință publică din 7 iunie 2021.

    Certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID pentru facilitarea liberei circulații pe durata pandemiei de COVID-19

    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19 (nr. 68 din 29 iunie 2021 ), a fost publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 644 din 30 iunie 2021.

    OUG a fost adoptată având în vedere aplicarea Regulamentului (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19 și a Regulamentului (UE) 2021/954 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) referitor la resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere legală sau care au reședință legală pe teritoriul statelor membre, pe durata pandemiei de COVID-19 începând cu data de 1 iulie 2021. De asemenea, cele două acte europene urmăresc facilitarea liberei circulații pe durata pandemiei de COVID-19, iar punerea în aplicare la nivel național a măsurilor necesare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență, în caz contrar neputându-se asigura respectarea obligațiilor ce revin României începând cu data de 1 iulie 2021. Neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanță de urgență, ar conduce la neaplicarea celor două acte europene, luând în considerare inexistența unui cadru normativ național care să stabilească la nivel național măsurile necesare aplicării celor două acte europene. Se impune și promovarea și adoptarea unei legi pentru crearea cadrului național pentru instituirea măsurilor de punere în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al UE privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei implică o procedură îndelungată, soluție juridică care presupune ca pe tot parcursul procesului normal de legiferare aplicarea celor două acte să nu se poată realiza. Având în vedere faptul că, elementele sus-menționate constituie premisele unei situații urgente și extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat, neadoptarea acestor măsuri cu celeritate putând avea consecințe negative asupra obligației României de a aplica cele două acte europene, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un orizont de timp îndelungat,întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului și a cărei reglementare nu poate fi amânată, s-a impus adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență.Ordonanța de urgență reglementează modul de eliberare, verificare și acceptare a certificatelor digitale ale Uniunii Europene privind COVID, care atestă vaccinarea, testarea sau vindecarea titularilor, denumite în continuare certificate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19 și Regulamentul (UE) 2021/954 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) referitor la resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere legală sau care au reședință legală pe teritoriul statelor membre, pe durata pandemiei de COVID-19.

    Autoritățile și instituțiile publice din România cu atribuții în îndeplinirea prevederilor Regulamentului (UE) 2021/953 și ale Regulamentului (UE) 2021/954 utilizează, începând cu data de 1 iulie 2021, „Sistemul informatic integrat de eliberare și verificare a certificatelor digitale ale UE privind COVID-19“, sunt denumite SII-CDC. SII-CDC se află în administrarea operațională a Ministerului Sănătății, în calitate de autoritate responsabilă cu eliberarea certificatelor, și este dezvoltat și implementat, din punct de vedere tehnic, de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2021/953.

    SII-CDC gestionează un portal web, https://certificat-covid.gov.ro, ca unic punct de eliberare a certificatelor digitale ale UE privind COVID;

    Certificatele sunt eliberate de Ministerul Sănătății, prin intermediul SII-CDC, potrivit art. 5-7 din Regulamentul (UE) 2021/953, și conțin datele prevăzute în anexa la respectivul regulament.

    Certificatele de testare sunt emise pe baza testelor efectuate în unitățile care raportează în platforma informatică „Corona-forms“.

    Pentru validarea identității solicitantului de certificat, prin SII-CDC, în funcție de tipul de certificat solicitat, sunt utilizate următoarele seturi de date:a) pentru certificatele de testare se va solicita completarea următoarelor seturi de date:(i) pentru persoanele care s-au identificat la testare prin codul numeric personal: nume, prenume, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, luna efectuării testului pentru SARS-CoV-2 al cărui rezultat este negativ la testul pentru SARSCoV-2, județul în care s-a efectuat testarea;(ii) pentru persoanele care s-au identificat la testare cu act de identitate, emis de alt stat decât România, sau pașaport: nume, prenume, numărul pașaportului/ actul de identitate, cetățenie, luna efectuării testului pentru SARS-CoV-2 al cărui rezultat este negativ la testul pentru SARS-CoV-2, județul în care s-a efectuat testarea;b) pentru certificatele de vindecare se va solicita completarea următoarelor seturi de date:(i) pentru persoanele care s-au identificat la testare prin codul numeric personal: nume, prenume, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, luna efectuării primului test pentru SARSCoV-2 al cărui rezultat este pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2, județul în care s-a efectuat testarea;(ii) pentru persoanele care s-au identificat la testare cu act de identitate emis de alt stat decât România sau pașaport: nume, prenume, numărul actului de identitate/pașaportului, cetățenie, luna efectuării primului test pentru SARS-CoV-2 al cărui rezultat este pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2, județul în care s-a efectuat testarea;c) pentru certificatele de vaccinare se va solicita completarea următoarelor seturi de date:(i) pentru persoanele care s-au identificat la vaccinare prin codul numeric personal: nume, prenume, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, luna când a fost efectuată oricare dintre dozele de vaccin, denumirea vaccinului administrat, județul/țara în care s-a efectuat vaccinarea;(ii) pentru persoanele care s-au identificat la vaccinare cu act de identitate, emis de alt stat decât România, sau pașaport: nume, prenume, numărul actului de identitate/pașaportului, cetățenie, luna când a fost efectuată oricare dintre dozele de vaccin, denumirea vaccinului administrat, județul/țara în care s-a efectuat vaccinarea.

    Pentru eliberarea certificatelor, în cazul minorilor cu vârsta sub 14 ani se vor solicita, în funcție de tipul de certificat solicitat, datele prevăzute în OUG, cu excepția seriei și numărului actului de identitate, precum și completarea numelui și prenumelui persoanei care exercită autoritatea părintească sau tutelară asupra minorului, conform legii, precum și confirmarea faptului că există acordul acesteia pentru eliberarea certificatului solicitat.

    Datele prevăzute mai sus sunt validate prin intermediul SII-CDC, în platformele informatice și bazele de date deținute de către instituțiile și autoritățile publice centrale din România competente să pună în aplicare măsuri de implementare a Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19, cu respectarea legislației naționale și europene privind protecția datelor cu caracter personal.

    În aplicarea Regulamentului UE 2021/953, cetățenilor români, precum și membrilor de familie ai acestora li se poate elibera, la cerere, certificat de vaccinare.

    Certificatele prevăzute la alin. (5) pot fi revocate în situațiile prevăzute de Regulamentul UE 2021/953. Constatarea revocării se va face prin intermediul SII-CDC de către Ministerul Sănătății, în baza procedurii/fluxului informațional stabilit prin ordinul comun.

    Certificatele eliberate sunt valabile după cum urmează:a) certificatele de testare, 24 de ore pentru testul antigen rapid și 72 de ore pentru testul de amplificare a acidului nucleic, denumit în continuare NAATs;b) certificatele de vindecare, 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2, înregistrat în platforma informatică „Corona-forms“;c) certificatele de vaccinare, până la data de 30 iunie 2022.

    Pentru persoanele care s-au vaccinat cu un vaccin care nu figurează pe lista de vaccinuri publicată de Ministerul Sănătății, sau care transmit o adeverință de vaccinare emisă de alt stat în care nu este specificat tipul de vaccin efectuat nu se va emite certificat de vaccinare.Ministerul Sănătății publică pe site-ul Ministerului Sănătății toate informațiile necesare cu privire la eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/953 și ale prezentei ordonanțe de urgență;

    Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, asigură funcționarea unui serviciu web prin intermediul căruia, la interogarea SII-CDC, după codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, precum și după inițialele numelui și ale prenumelui, să se furnizeze numele și prenumele persoanei așa cum figurează în Registrul național de evidență a persoanelor;

     

    Ministerul Apărării Naționale asigură, la solicitarea Ministerului Sănătății, personalul necesar pentru funcționarea Centrului de preluare a apelurilor. Serviciul de Telecomunicații Speciale se ocupă de proiectarea, dezvoltarea, operaționalizarea, mentenanța și actualizarea SII-CDC;publicarea aplicației mobile de verificare, menționată la art. 1 alin. (4) lit. c)găzduirea și administrarea, din punct de vedere tehnic, a sistemului hardware și software, necesar pentru interogarea de către SII-CDC a sistemelor informatice prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și pentru generarea certificatelor prevăzute la art. 1 alin. (5);asigurarea securității cibernetice SII-CDC; implementarea, din punct de vedere tehnic, a unui sistem de tip call-center, utilizat de către centrul de suport.Pe teritoriul României, eliberarea certificatelor se realizează prin portalul https://certificat-covid.gov.ro, în format electronic, pe baza datelor necesare din actul de identitate sau, după caz, din pașaport sau din documentul eliberat în condițiile legii pentru străini.

    În cazul în care persoana solicită eliberarea certificatului doar în format letric, acesta se poate adresa primăriei în raza căreia își are domiciliul solicitantul, direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București sau serviciului public comunitar de evidență a persoanelor competent teritorial, instituții care, pe baza informațiilor furnizate de solicitant, interoghează portalul https://certificat-covid.gov.ro, imprimă și înmânează certificatul solicitantului.

     

       tel: (+40) 744.99.41.83

       Email: secretariat@ulici.ro

    Calea Dorobanților nr. 22 Cluj-Napoca, România, 400117

       L-V 12:00 - 16:00 cu programare prealabilă

    CD22

    © 2021 Cabinet Avocat dr. Claudiu-Octavian Ulici

    Caută

    Avem 119 vizitatori și nici un membru online

    Light rain

    6.96°C

    Cluj-Napoca

    Light rain
    Humidity: 74%
    Wind: SSE at 0.45 M/S
    SP_WEATHER_VI
    Moderate Rain
    1.92°C / 7.26°C
    SP_WEATHER_SAM
    Scattered Clouds
    0.45°C / 7.17°C
    SP_WEATHER_DUM
    Scattered Clouds
    1.04°C / 8.05°C
    SP_WEATHER_LUN
    Overcast Clouds
    2.82°C / 10°C

    Dacă ne imaginăm cei 4,5 miliarde de ani de istorie a Pământului comprimați într-un an calendaristic, viața umană modernă există pe planetă de 37 de minute, iar noi am consumat o treime din resursele naturale ale Pământului în ultimele 0,2 secunde. Sfârșitul erei omului: 2050 ar putea fi sfârșitul lumii așa cum o cunoaștem.

    Avem nevoie de aprox. x 1,8 planete Pământ

    PENTRU A SUSȚINE POPULAȚIA UMANĂ ÎN CREȘTERE

    (pentru cifre și mai exacte mergi AICI )