A fost publicată în Monitorul Oficial (24/02/2021) ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale (nr. 10 / 2021)

Guvernul apreciază că, în ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. Pe lângă aportul semnificativ la crearea PIB, turismul are și o contribuție aparte la realizarea valorii adăugate și la creșterea calității vieții. Pandemia de COVID-19 reprezintă un șoc major pentru economia globală, dar și pentru economia națională. În acest context, industria turistică, structurile de cazare, structurile de alimentație, agențiile de turism, este printre cele mai afectate ramuri ale economiei naționale.Acest lucru a fost cauzat de restricțiile impuse de Guvernul României în timpul stării de urgență și în timpul stării de alertă. Astfel, pentru a reduce impactul negativ asupra operatorilor economici din sectorul turistic, sector puternic afectat de pandemia de COVID-19, Guvernul României a aprobat în data de 30 decembrie 2020 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale.Pe baza actului normativ au fost completate și transmise prin intermediul platformei SANI formularele de prenotificare către Comisia Europeană.Având în vedere observațiile primite de la Comisia Europeană, necesitatea înlăturării anumitor deficiențe identificate care ar duce la dificultăți în implementarea schemei de ajutor de stat, precum și solicitarea Federației Naționale a Ghizilor de Turism din România și informațiile comunicate de către Oficiul Național al Registrului Comerțului, conform cărora în registrul comerțului sunt înmatriculate la data de 30 decembrie 2020 un număr total de 998 de IF, II, PFA care au declarat activitatea 7990 - Alte servicii de rezervare și asistență turistică - CAEN Rev. 2, din care 370 - ca obiect principal de activitate și 628 - ca activitate autorizată conform art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare, sunt oportune și necesare o serie de modificări și completări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020.Guvernul ține cont de faptul că sprijinirea întreprinderilor reprezintă o prioritate a programului de relansare economică al Guvernului României, în condițiile în care acest sector are o contribuție importantă la creșterea economică națională și la crearea de locuri de muncă, sens în care acestea trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care vizează printre altele îmbunătățirea accesului la finanțare,luând în considerare faptul că este necesară implementarea unei măsuri de sprijin până la expirarea termenului-limită prevăzut în Comunicarea Comisiei Europene - Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 [C(2020) 1863], cu modificările și completările ulterioare, respectiv data de 31 decembrie 2021,

de faptul că neluarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional, ar putea aduce prejudicii bugetului de stat ca urmare a încetării activității unor operatori economici,întrucât neadoptarea unor măsuri în regim de urgență pentru întreprinderile din acest sector ar conduce la întârzierea relansării economice,având în vedere că notificarea actului normativ adoptat conduce la emiterea mai rapidă a deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene, aspect necesar pentru acordarea ajutorului de stat,

întrucât măsura fiscală instituită, respectiv scutirea de la plata impozitului specific unor activități în anul 2021, reglementată la art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020, este reglementată similar și la art. XXV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, în acord cu normele de tehnică legislativă ce impun evitarea paralelismelor, fiind interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative, este necesară înlăturarea dispozițiilor privind măsurile fiscale.În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență sus indicată.

A fost publicată o actualizare (2021) a ORDONANȚEI nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

(Notă: CIRCULARA nr. 2 din 15 ianuarie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 15 ianuarie 2021, prevede: „Începând cu data de 18 ianuarie 2021, nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României este de 1,25% pe an”.

Părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. Dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, este denumită dobândă remuneratorie. Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Prin dobândă se înțelege nu numai sumele socotite în bani cu acest titlu, ci și alte prestații, sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligă drept echivalent al folosinței capitalului.În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.Rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale. În raporturile dintre profesioniști și între aceștia și autoritățile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 8 puncte procentuale. În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabilește potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%.

Nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Băncii Naționale a României, ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica.În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, dobânda nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 50% pe an.Orice clauză prin care se încalcă dispozițiile de mai sus este nulă de drept. În acest caz, creditorul este decăzut din dreptul de a pretinde dobânda legală.Valabilitatea nivelului dobânzii convenționale se determină prin raportare la dobânda legală în vigoare la data stipulării.

Un text normativ cu implicații directe în viața societară,adoptă măsuri, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare.

Astfel, în contextul declarării de către Organizația Mondială a Sănătății a pandemiei cauzate de răspândirea noului tip de coronavirus SARS-CoV-2 și a afecțiunii cauzate de acesta, COVID-19 și având în vedere dispozițiile Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, precum și ale Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României,deoarece în termen de maximum 5 luni de la data încheierii exercițiului financiar, societățile au obligația întrunirii adunării generale ordinare pentru a decide asupra unor aspecte esențiale pentru funcționarea lor, precum aprobarea situațiilor financiare anuale și stabilirea bugetului de venituri și cheltuieli, pentru analiza gestiunii consiliului de administrație și, dacă este cazul, alegerea sau revocarea membrilor consiliului de administrație ori de supraveghere ș.a.,a fost adoptă o ordonanță de urgență, care să reglementeze aceste lipsuri normative (OUG 62/2020).

Pe durata stării de urgență, adunările generale ale acționarilor/asociaților societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot fi convocate fie prin modalitățile prevăzute la art. 117 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fie prin orice mijloace de comunicare la distanță, care asigură transmiterea textului, cu condiția ca fiecare acționar/asociat să comunice/să fi comunicat în scris administratorilor/consiliului de administrație/directoratului adresa poștală sau, după caz, cea de poștă electronică, numărul de telefax ori alte coordonate la care poate primi corespondența cu societatea.

Pot fi folosite în acest scop și adresele acționarilor/asociaților înscrise în registrul acționarilor/asociaților.Organul statutar care are competența de a convoca adunarea generală decide modalitatea sau combinația de modalități de convocare - prin scrisoare recomandată, prin curier, prin scrisoare transmisă pe cale electronică, la care este atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, dacă deține, prin telefax ori prin alte mijloace de comunicare la distanță care asigură transmiterea textului. Convocarea se publică și pe pagina de internet a societății, dacă societatea deține o pagină proprie de internet, precum și, dacă este cazul, pe o pagină de internet adresată anumitor tipuri de societăți și va fi transmisă și prin poșta electronică, dacă sunt cunoscute de către societate adresele acționarilor/asociaților.Informațiile și documentele vizând problemele înscrise pe ordinea de zi, inclusiv, dacă este cazul, situațiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administrație, respectiv raportul directoratului și cel al consiliului de supraveghere, raportul cenzorilor/auditorilor financiari, propunerea cu privire la distribuirea de dividende și situația privind dividendele distribuite parțial în cursul anului financiar se publică pe pagina de internet a societății, dacă aceasta deține o pagină proprie de internet. În cazul în care societatea nu deține o pagină proprie de internet, informațiile și documentele se transmit acționarilor/asociaților prin poșta electronică. Dacă nu este posibilă transmiterea prin poștă electronică, la cerere, copii ale acestor documente vor fi transmise acționarilor/asociaților prin poștă sau curier. Costurile pentru transmiterea documentelor și informațiilor se acoperă de către societate.Dacă este cazul, acolo unde legea prevede, ordinea de zi completată cu punctele și/sau propunerile transmise de acționari/asociați, prin orice mijloace de comunicare la distanță care asigură transmiterea textului, la adresa indicată în convocator, va fi comunicată cu îndeplinirea acelorași cerințe prevăzute pentru convocarea adunării generale.Pe durata stării de urgență, adunările generale ale acționarilor/asociaților pot avea loc, chiar dacă actul constitutiv nu prevede sau interzice, și prin corespondență sau prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță. Organul statutar care are competența de a convoca adunarea generală va indica în convocator toate informațiile referitoare la data și ora adunării, formele de participare și modul de desfășurare a adunării generale și de acces al acționarilor/asociaților la aceasta, locul unde se transmit procurile, precum și modalitățile de exercitare a dreptului de vot. Dacă pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor se află aspecte care necesită vot secret conform art. 130 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, organul statutar care are competența de a convoca adunarea generală va asigura ca votul acționarilor să fie exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât acelor persoane însărcinate cu numărarea și validarea voturilor în cadrul adunării.În cazul adunărilor generale ținute exclusiv prin corespondență, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, nu se aplică regulile care implică prezența fizică a acționarilor/asociaților, prevăzute la art. 129, art. 131 alin. (1) și (2) și art. 195 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, directorii și membrii consiliului de administrație sau, după caz, membrii directoratului și cei ai consiliului de supraveghere sau administratorul ori administratorii nu sunt ținuți de obligația de a participa la adunarea generală a acționarilor/asociaților. Acționarii/Asociații comunică votul prin corespondență în modalitățile indicate în convocator, și anume prin scrisoare recomandată, servicii de poștă sau curier ori prin scrisoare transmisă pe cale electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, astfel încât votul să fie primit de societate până la data ținerii ședinței. 

Președintele consiliului de administrație ori administratorul cu puteri de reprezentare sau, după caz, președintele directoratului ori persoana împuternicită de acesta, în cazul în care președintele sau administratorul ori președintele directoratului se află în imposibilitatea de a-și îndeplini funcția, împreună cu, acolo unde este posibil, un angajat al societății desemnat de președintele consiliului de administrație sau de administrator ori de președintele directoratului în calitate de secretar tehnic vor întocmi și vor semna un proces-verbal al adunării în care se va indica anumite date prevăzute de lege. Împuternicirea prevăzută de lege poate fi transmisă de președintele consiliului de administrație ori de administrator sau, după caz, de președintele directoratului prin orice mijloc de comunicare care asigură comunicarea textului.Adunarea generală a acționarilor/asociaților poate fi ținută prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, precum teleconferința sau videoconferința, cu respectarea caracterului secret al votului, dacă este cazul, și a dreptului de exercitare a votului prin corespondență.

Mijloacele electronice de comunicare la distanță trebuie să îndeplinească condițiile tehnice necesare pentru a permite compatibilitatea cu cele mai uzuale tehnologii fixe sau mobile de acces, cu un număr cât mai mare de sisteme de operare și conectarea cu rețele publice fixe sau mobile de comunicații electronice;identificarea participanților și participarea efectivă a acestora la ședință; transmisiunea continuă și în timp real a adunării generale, înregistrarea și arhivarea acesteia; comunicarea bidirecțională în timp real, astfel încât acționarii/asociații să se poată adresa de la distanță adunării generale; exprimarea votului în cursul adunării generale și înregistrarea acestuia;verificarea ulterioară a modului în care s-a votat în adunare.

În cazul în care acționarii/asociații participă la adunarea generală prin reprezentant, procurile în original sunt transmise sau depuse la locul indicat în convocare, prin scrisoare recomandată sau servicii de poștă ori curier, respectiv prin poșta electronică în situația procurilor semnate cu semnătură electronică extinsă, astfel încât să fie primite de societate până la data ținerii ședinței. Președintele consiliului de administrație ori administratorul cu puteri de reprezentare sau, după caz, președintele directoratului sau persoana împuternicită de acesta, în cazul în care președintele sau administratorul ori președintele directoratului se află în imposibilitatea de a-și îndeplini funcția, precum și, după caz, reprezentantul legal, împreună cu, acolo unde este posibil, un secretar ales potrivit actului constitutiv ori, în lipsă, un angajat desemnat de președintele consiliului de administrație ori de administrator sau, după caz, de președintele directoratului în calitate de secretar tehnic întocmesc un proces-verbal al adunării în care se indică îndeplinirea formalităților de convocare, decizia organului statutar competent să convoace adunarea privind organizarea acesteia prin mijloace electronice; cvorumul de prezență; dezbaterile din adunare; hotărârile adoptate și numărul de voturi exprimate pentru fiecare opțiune de vot a fiecărui punct al ordinii de zi care este supus votului și, după caz, modul în care acționarii/asociații au votat asupra fiecărui punct al ordinii de zi;acționarii/asociații care au votat contra unor hotărâri și au solicitat să se menționeze aceasta în procesul-verbal al adunării.Președintele consiliului de administrație sau administratorul cu puteri de reprezentare ori președintele directoratului sau, după caz, persoana împuternicită de acesta, în cazul în care președintele sau administratorul ori președintele directoratului se află în imposibilitatea de a-și îndeplini funcția, vor întocmi și vor semna cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică extinsă hotărârea adunării generale a acționarilor/asociaților care va cuprinde toate punctele de pe ordinea de zi aprobate în cadrul adunării generale.Prevederile sunt aplicabile și adunărilor generale ale acționarilor/asociaților convocate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, dar pentru care ținerea ședinței este stabilită pentru o dată ulterioară instituirii stării de urgență. În situația prevăzută mai sus, organul statutar care are competența de convocare a adunării generale va informa acționarii/asociații,  cu cel puțin 5 zile înainte de data fixată pentru adunare, cu privire la modul de desfășurare a adunării și la modalitățile de exercitare a dreptului de vot. Dacă există motive temeinice care țin de împrejurările excepționale ca urmare a măsurilor luate de autorități împotriva răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, organul statutar care are competența de convocare a adunării generale poate modifica data și/sau ora sau locul ținerii adunării, informându-i pe acționari/asociați cu cel puțin 5 zile înainte de data fixată pentru adunare, potrivit art. 1, despre noua dată și/sau oră sau noul loc de ținere a ședinței, precum și despre modalitatea de desfășurare a adunării și de exercitare a dreptului de  vot. Data de referință rămâne aceeași. Buletinele de vot și procurile transmise rămân valabile, cu excepția cazului în care se transmit buletine și/sau procuri noi. Modificarea datei, orei, locului adunării sau a modalității de desfășurare și exercitare a dreptului de vot nu dă naștere obligației de a relua formalitățile de convocare și nu constituie o cauză de nulitate a hotărârii. Dacă adunarea generală a acționarilor/asociaților convocată anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență nu se poate desfășura în condițiile legale, în acest ultim caz cu respectarea măsurilor impuse de autorități pentru prevenirea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2, organul statutar care are competența de convocare a adunării generale poate revoca convocarea adunării.În cazul adunărilor generale ale acționarilor/asociaților desfășurate după instituirea stării de urgență, dar înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, hotărârile adoptate nu pot fi anulate pentru nerespectarea modalităților de desfășurare și exercitare a dreptului de vot, dacă s-au desfășurat, cu acordul tuturor acționarilor/asociaților, în modalitățile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, iar dreptul de vot a fost exercitat în una dintre modalitățile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. Exercitarea dreptului de vot se prezumă a constitui acord pentru desfășurarea în acest mod a adunării generale a acționarilor.Pe durata stării de urgență, participarea la reuniunile organelor colective de administrare, supraveghere și/sau ale directoratului societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se poate face și prin intermediul mijloacelor de comunicare directă la distanță, indiferent de obiectul deciziei. Mijloacele de comunicare directă la distanță trebuie să îndeplinească anumite condiții tehnice. Organul statutar care are competența de convocare va alege modalitatea de participare la ședință și de exercitare a dreptului de vot, astfel încât să se asigure colegialitatea deliberării. Acesta are obligația de a-i informa pe ceilalți membri, prin orice mijloc care asigură transmiterea textului, despre modalitatea de participare la reuniune și de exercitare a dreptului de vot. Informarea se poate face direct prin convocare.Legea prelungește și termenul de întrunire a adunării acționarilor, până la data de 31 iulie 2020.Pe perioada prelungirii, consiliul de administrație, respectiv directoratul nu este ținut de obligația de convocare a adunării generale. 

Parlamentul României a adoptat LEGEA nr. 81 din 30 martie 2018 privind reglementarea activității de telemuncă, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 2 aprilie 2018.Legea reglementează modalitatea de desfășurare a activității de către salariat în regim de telemuncă și  se aplică în domeniile de activitate în care este posibilă desfășurarea activității în regim de telemuncă. 

Telemunca este o forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor, iar telesalariatul este orice salariat care desfășoară activitatea în condițiile prevăzute mai sus

Activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților și se prevede în mod expres în contractul individual de muncă odată cu încheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la contractul individual de muncă existent. Refuzul salariatului de a consimți la prestarea activității în regim de telemuncă nu poate constitui motiv de modificare unilaterală a contractului individual de muncă și nu poate constitui motiv de sancționare disciplinară a acestuia.

Telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii. La solicitarea angajatorului și cu acordul în scris al telesalariatului cu normă întreagă, acesta poate efectua muncă suplimentară. Angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

Contractul individual de muncă se încheie și se modifică, după caz, pentru salariații care desfășoară activitatea de telemuncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată. În cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă conține, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003,

a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;

b) perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator;

c) locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;

d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului;

e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;

f) responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;

g) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;

h) obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi;

i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;

j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.

Telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile salariaților care au locul de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului.

Angajatorul are obligații specifice privind securitatea și sănătatea în muncă a telesalariatului. Astfel acesta trebuie să asigure mijloacele aferente tehnologiei informației și comunicațiilor și/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii, părțile putând conveni printr-un acord scris inclusiv să fie utilizate cele proprii ale telesalariatului, cu specificarea condițiilor de utilizare; să instaleze, să verifice și să întrețină echipamentul de muncă necesar, cu excepția cazului în care părțile convin altfel; să asigure condiții pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de desfășurare a activității de telemuncă și utilizării echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea locului de desfășurare a activității de telemuncă, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru.

Telesalariatul trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională nici propria persoană, nici alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

Pentru aplicarea și verificarea condițiilor de muncă ale telesalariatului, reprezentanții organizațiilor sindicale la nivel de unitate ori reprezentanții salariaților au acces la locurile de desfășurare a activității de telemuncă, în condițiile stipulate în contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă ori regulamentul intern, după caz. Pentru verificarea aplicării și respectării cerințelor legale din domeniul securității și sănătății în muncă și al relațiilor de muncă, reprezentanții autorităților competente au acces la locurile de desfășurare a activității de telemuncă. În cazul în care locul de desfășurare a activității telesalariatului este la domiciliul acestuia, accesul se acordă doar în urma notificării în avans a telesalariatului și sub rezerva consimțământului acestuia.

Legea stabilește și anumitesancțiuni contravenționale.

Începând cu data de 14 noiembrie 2020 se prelungește cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul țării, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 668/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 16 august 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 septembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, și prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

HOTĂRÂRE nr. 967 din 12 noiembrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1078 din 13 noiembrie 2020

Orice persoană are obligația de a-și plăti taxele și impozitele. Dacă rămân neplătite, autoritățile fiscale iau măsuri de recuperare a acestora. Competența autorităților fiscale se limitează însă la teritoriul național. Acestea nu pot întreprinde acțiuni de recuperare în alte state, chiar dacă debitorii s-au mutat în altă țară sau dispun de active în alte țări. Prin urmare, UE a adoptat un act legislativ care permite statelor membre ale UE să își ofere asistență reciprocă pentru recuperarea taxelor și impozitelor lor și pentru creanțele UE. 

Iată un exemplu care ilustrează funcționarea asistenței în materie de recuperare: o persoană nu își plătește datoriile fiscale în statul membru A. Persoana se mută în statul membru B și deține proprietăți și în statul membru C. În acest caz, autoritățile fiscale din statul membru A le pot cere ajutorul autorităților fiscale din statele membre B și C pentru a recupera taxele și impozitele datorate statului membru A. În acest mod, asistența reciprocă în materie de recuperare contribuie la asigurarea echității și a nediscriminării în domeniul fiscal: aceasta contribuie la garantarea faptului că toți cetățenii își plătesc taxele și impozitele și la prevenirea fraudei fiscale și a pierderilor bugetare pentru statele membre și pentru UE.

La 16 martie 2010, Consiliul Europei a adoptat Directiva 2010/24/UE privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri1 . Aceasta prevede diverse forme de asistență în materie de recuperare:

- schimbul de informații, care este în mod previzibil relevant pentru recuperarea creanțelor fiscale (schimbul de informații la cerere; schimbul de informații fără cerere prealabilă cu privire la rambursările de taxe și impozite; prezența în birourile administrative și participarea la anchetele administrative din alte state membre);

- asistență pentru notificarea documentelor referitoare la creanțe fiscale sau la recuperarea acestora; - cereri de recuperare a creanțelor fiscale;

- cereri de măsuri asigurătorii pentru a asigura recuperarea în cazul în care creanța sau titlul care permite executarea în statul membru solicitant este contestat(ă) sau în cazul în care creanța nu face încă obiectul unui titlu care permite executarea în statul membru solicitant.

Această directivă organizează asistența în materie de recuperare a creanțelor legate de toate taxele și impozitele prelevate de către statele membre sau în numele acestora ori de către subdiviziunile lor teritoriale sau administrative sau în numele acestora, ori în numele Uniunii.

Importanța bunei funcționări a asistenței în materie de recuperare a fost subliniată de respondenții la consultarea publică. S-a considerat că existența și utilizarea unor proceduri de asistență clare și eficiente aduc beneficii tuturor părților la aceste proceduri.

La executarea unei cereri de recuperare sau a unei cereri de măsuri asigurătorii, autoritatea solicitată va face uz de prerogativele conferite și de procedurile instituite în temeiul actelor cu putere de lege și al actelor administrative din statul membru solicitat care se aplică acelorași creanțe sau unor creanțe similare [articolul 13 alineatul (1) și articolul 17 din Directiva 2010/24/UE]. Acest lucru înseamnă că succesul asistenței reciproce în materie de recuperare este în mare măsură influențat de eficiența fiecărui sistem național de recuperare a taxelor și impozitelor.

(sursa Comisia Europeană Bruxelles, 18.12.2017)

Având în vedere faptul că, pe termen scurt, Guvernul Românei consideră că provocarea cea mai importantă rămâne combaterea și limitarea efectelor crizei COVID-19 asupra sănătății și economiei, fapt care impune adoptarea unor măsuri economice de redresare și de creștere a încrederii populației. 

Starea de urgență instituită în 16 martie 2020 prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României a fost prelungită prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, iar starea de alertă a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare, a fost prelungită prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2020, cu modificările și completările ulterioare și probabil va fi prelngită în prima parte a anului 2021.În acest context, autoritățile au luat în considerare necesitatea adoptării unor măsuri de sprijin imediat pentru stimularea angajării persoanelor care și-au pierdut locul de muncă sau au fost în imposibilitatea de a se angaja și care prin pierderea acestor venituri sunt supuse riscului de excluziune socială.

În perioada stării de urgență, precum și a celei de alertă au fost adoptate măsuri în acord cu schimbările înregistrate pe piața muncii astfel încât impactul negativ asupra acesteia să fie cât mai redus. S-a ținut cont de faptul că se mențin în continuare regulile de distanțare fizică, inclusiv la locul de muncă, context în care telemunca este o soluție avantajoasă. În actualul context socioeconomic se influențează semnificativ piața forței de muncă și rata șomajului, se impune, pe de o parte, stimularea persoanelor de a fi active pe piața muncii și, pe de altă parte, impulsionarea angajatorilor de a utiliza forme alternative de muncă.Guvernul a luat în considerare faptul că adoptarea de măsuri de sprijin au în vedere consolidarea pieței muncii, concomitent cu prevenirea creșterii ratei șomajului la nivel național, precum și asigurarea unei surse de venit salariaților, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Apoi, neadoptarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional, este observată că ar putea contribui la scăderea veniturilor din economie concomitent cu creșterea șomajului la nivel național și a riscului de excluziune socială, precum și la amplificarea decalajului socioeconomic dintre persoanele a căror activitate a fost afectată direct de epidemia SARS-CoV-2 și restul populației,Instituirea stării de urgență, a stării de alertă sau a altei situații excepționale produc efecte negative asupra raporturilor de muncă și se impune necesitatea reglementării unor măsuri atât pentru protejarea și sprijinirea angajatorilor, cât și pentru asigurarea unui nivel de protecție adecvată angajaților.În adoptarea măsurilor, a fost luată în considerare experiența țărilor care au avut impact pozitiv în flexibilizarea raporturilor de muncă și care au vizat acțiuni în planul sănătății publice, concomitent cu reducerea, respectiv limitarea activităților socioeconomice, precum și faptul că în condițiile în care aceste măsuri nu vor fi luate, veniturile necesare traiului zilnic pentru aproximativ 600.000 de angajați și profesioniști definiți de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, vor fi afectate în mod negativ Având în vedere cele de mais sus, GUVERNUL ROMÂNIEI în data de 03.11.2020 are în proiect o Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr.719/2020 pentru aprobarea procedurii de decontare şi de plată a sumelor acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

În principal, pentru anul 2021, măsurile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă se aplică până la 30 iunie 2021. În perioada prevăzută la alin.(1), măsura prevăzută de art. 3 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă se acordă profesioniştilor şi persoanelor care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005, republicată, cu modificările ulterioare, care au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu completările ulterioare.

Potrivit comunicatului de presă al Curții Costituționale, în data de 30 septembre 2020, Plenul Curții Constituționale a pronunțat următoarele decizii de admitere:

În cadrul controlului anterior promulgării: Cu unanimitate de voturi,

1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curțe de Casație și Justiție și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului;

2. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria);

3. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că este neconstituțională Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

4. A admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor două sesizări cu același obiect, formulate de Președintele României și, respectiv, de Guvernul României) și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului București;

5. A admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor două sesizări cu același obiect, formulate de Președintele României și, respectiv, de Guvernul României) și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în domeniul public al Municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina;

6. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art.I din Legea pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.46/2008 – Codul silvic. Deciziile sunt definitive și general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

În cadrul controlului posterior promulgării: Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.23 alin.(3) din Legea nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și a constatat că sintagma „nu sunt supuse executării silite prin poprire” este neconstituțională. Dispozițiile art.23 alin.(3) au următorul cuprins: „(3) Subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice au statut de afectaţiune specială şi nu sunt supuse executării silite prin poprire.”. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.25 alin.(1) lit.v), w) și y) din Legea nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Sectorului 1 București.

(sursa: CE 03/10/2020)

Brexit: ce s-a schimbat la 1 februarie 2020 în ceea ce privește aspectele vamale și fiscale?

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020.

În conformitate cu acordul de retragere, Regatul Unit are acum statut de țară terță și nu mai participă la procesul decizional al UE.

Cu toate acestea, UE și Regatul Unit au convenit asupra unei perioade de tranziție care va dura până la 31 decembrie 2020.

Pe parcursul perioadei de tranziție:

• Nu se schimbă nimic pentru cetățenii, consumatorii, întreprinderile, investitorii, studenții și cercetătorii din UE și din Regatul Unit; și

• dreptul UE continuă să se aplice în Regatul Unit.

De asemenea, în perioada de tranziție, nu este afectat domeniul vamal sau fiscal. Însă, chiar dacă Uniunea Europeană și Regatul Unit reușesc să încheie, până la sfârșitul lui 2020, un parteneriat foarte ambițios, care să acopere toate domeniile convenite în Declarația politică, de la 1 ianuarie 2021 retragerea Regatului Unit va avea consecințe majore pentru administrațiile publice, pentru întreprinderi și pentru cetățeni. Aceste schimbări sunt inevitabile și toate părțile implicate trebuie să se pregătească în acest sens. Pentru a le veni în ajutor, Comisia reexaminează și, dacă este cazul, actualizează cele peste 100 de anunțuri sectoriale de pregătire a Brexitului pe care le-a publicat în cursul negocierilor purtate cu Regatul Unit în temeiul articolului 50.

Puteți consulta mai jos avizele de pregătire relevante pentru domeniul fiscal și vamal.

• Aviz privind accizele
• Taxa pe valoarea adăugată (TVA) – mărfuri
• Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - serviciiSearch for available translations of the preceding link•••
• Vamă, inclusiv originea preferențială

  • Anexa 1 – Scenarii privind operațiunile de tranzit

  • Anexa 2 – Scenarii privind operațiunile de export

Lista completă a avizelor de pregătire. 

Întrebări și răspunsuri privind retragerea Regatului Unitdin Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020

Ghid pentru companii

Brexit va afecta compania dumneavoastră dacă…

• ... aceasta vinde produse sau prestează servicii către Regatul Unit sau
• ... cumpără produse sau primește servicii din Regatul Unit sau
• ... tranzitează mărfuri pe teritoriul Regatului Unit sau
• ... utilizează materiale și produse din Regatul Unit pentru a efectua schimburi comerciale în temeiul unor regimuri preferențiale către țările partenere ale UE.

Aceasta înseamnă, de exemplu:

• Va trebui să depuneți declarații vamale atunci când importați sau exportați orice produs către/din Regatul Unit sau când vă tranzitați mărfurile pe teritoriul Regatului Unit.
• Pe lângă declarația vamală, este posibil să fie nevoie să furnizați date de securitate și siguranță.
• Veți avea nevoie de o licență specială pentru a importa sau exporta anumite produse (de exemplu, deșeuri, anumite produse chimice periculoase, OMG-uri).
• Va trebui să îndepliniți formalități suplimentare în cazul importului sau al exportului de produse accizabile (alcool, tutun sau combustibil) către/din Regatul Unit.
• În general, va trebui să plătiți TVA în țara din UE în care importați produsele din Regatul Unit. Veți fi scutit de plata TVA în UE pentru orice produs pe care îl exportați către Regatul Unit, însă va trebui, ulterior, să respectați normele din Regatul Unit privind TVA aplicată importurilor.
• Pentru tranzacțiile cu Regatul Unit, va trebui să respectați norme și proceduri în materie de TVA diferite de cele aferente tranzacțiilor efectuate în cadrul UE.

Modificările ar putea fi și mai substanțiale în cazul în care nu se va încheia niciun acord UE-Regatul Unit până la sfârșitul perioadei de tranziție. În acest caz, pe lângă formalitățile de mai sus:

• Va trebui să plătiți taxe vamale pentru mărfurile pe care le aduceți în UE din Regatul Unit.
• Puteți fi afectat de cotele impuse pentru anumite mărfuri care intră în UE din Regatul Unit.

În plus, trebuie să fiți conștient de faptul că, dacă utilizați materiale sau procese din Regatul Unit, acestea nu vor mai fi considerate ca fiind „originare” în temeiul regimurilor preferențiale existente ale UE.

Cu cât mai devreme începeți să vă pregătiți pentru aceste schimbări, cu atât mai mic este riscul ca întreprinderea dumneavoastră să se confrunte cu perturbări majore după perioada de tranziție.

Lista de verificare de mai jos oferă câteva măsuri concrete pe care ar trebui să le luați pentru a fi pregătit:

• DISCUTAȚI cu partenerii dumneavoastră de afaceri. Sfârșitul perioadei de tranziție ar putea să aibă un impact inclusiv asupra lanțului dumneavoastră de aprovizionare, prin urmare trebuie să fiți conștient de implicațiile avute pentru furnizorii, intermediarii sau transportatorii dumneavoastră.
• CONTACTAȚI autoritățile locale și centrele de consiliere din țara dumneavoastră pentru a obține informații complete și explicații cu privire la ceea ce trebuie să fiți pregătit în perspectiva încheierii perioadei de tranziție. Datele de contact pentru fiecare stat membru pot fi găsite mai jos.
• CONSULTAȚI pagina web a Comisiei Europene, unde veți găsi „comunicări privind gradul de pregătire” detaliate cu privire la o gamă largă de subiecte, menite să ajute întreprinderile să se pregătească pentru impactul deplin al Brexitului.
• ACȚIONAȚI acum! Nu așteptați până la încheierea perioadei de tranziție pentru a reflecta asupra modului în care trebuie să vă adaptați. Unele dintre procesele și procedurile pe care trebuie să le urmați necesită timp, prin urmare ar trebui să începeți pregătirile în cel mai scurt timp, pentru a evita întâmpinarea unor dificultăți inutile pentru întreprinderea dumneavoastră.

• LISTĂ DE VERIFICARE PENTRU COMERCIANȚI REFERITOARE LA BREXIT

• GHID PENTRU COMPANII

Contact

Pentru a găsi punctele naționale de contact din țara dumneavoastră, accesați lista de contacte.

Informații suplimentare și linkuri

• Uniunea Europeană și Regatul Unit – dezvoltarea unui nou parteneriat
• Despre Brexit, pe scurt
• Viitorul parteneriat
• Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană
• Grupul operativ pentru relațiile cu Regatul Unit (UKTF)
• Datele de contact ale autorităților naționale în domeniul vamal și fiscal din UE-27

După o perioadă, destul de lungă, de incertitudine, proprietarul construcţiei are dreptul să dobândească proprietatea şi asupra terenului aferent acesteia şi să solicite, în caz de refuz, pe calea acţiunii în justiţie, obligarea la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare. 

Astfel, inițial prin Decizia nr. 3/30.01.2017 pronunțată în dosarul nr.3370/1/2016 ÎCCJ– Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a admis sesizarea formulată de Tribunalul Dolj – Secţia I civilă şi, în consecinţă, a stabilit că: 

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 20/1996, republicate, stabileşte că proprietarul construcţiei are dreptul să dobândească proprietatea şi asupra terenului aferent acesteia şi să solicite, în caz de refuz, pe calea acţiunii în justiţie, obligarea la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare. 

Mai nou, printr-o soluție legislativă din 25 iunie 2020, pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 s-a stabilit ca terenurile aferente construcțiilor edificate de către fostele cooperative agricole de producție, de fostele asociații economice intercooperatiste, de fostele organizații și entități ale cooperației de consum, indiferent de denumirea acestora, precum și ale altor construcții aflate în proprietate privată se înscriu, la cerere, în proprietatea actualilor deținători, cu îndeplinirea cumulativă a unor condiții. În cazul terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curții și grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deținătorii sau moștenitorii acestora, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, pot solicita, la cerere, comisiei județene emiterea titlului de proprietate.