dr. Claudiu-Octavian ULICI<\/p>\n\n\n\n
articol publicat pe juridice.ro<\/a> la 8 iulie 2025<\/p>\n\n\n\n Rezumat<\/strong>: \u00cen dreptul rom\u00e2n, egalitatea \u00een fa\u021ba legii este un principiu fundamental, consacrat de articolul 16 din Constitu\u021bie. Cu toate acestea, aplicarea concret\u0103 a acestui principiu este imposibil\u0103 \u00een absen\u021ba unei practici judiciare coerente \u0219i unitare. Acest articol argumenteaz\u0103 c\u0103 respectarea jurispruden\u021bei \u2013 \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sens larg, ca orientare constant\u0103 a instan\u021belor \u00een solu\u021bionarea spe\u021belor similare \u2013 este o condi\u021bie sine qua non<\/em> pentru garantarea egalit\u0103\u021bii reale \u00een drepturi. \u00cen acest sens, f\u0103r\u0103 sprijinul precedentului judiciar, principiul egalit\u0103\u021bii risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un enun\u021b retoric, golit de eficien\u021b\u0103 practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Sec\u021biuni<\/strong>: <\/p>\n\n\n\n 1. Egalitatea \u00een drepturi; <\/p>\n\n\n\n 2. Egalitatea ca tratament identic \u00een situa\u021bii similare; <\/p>\n\n\n\n 3. Schimbarea jurispruden\u021bei \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie. Revirimentul jurispruden\u021bial;<\/p>\n\n\n\n 4. Similaritate juridic\u0103; <\/p>\n\n\n\n 5. Un examen succint al termenului jurispruden\u021ba: de la Roma Antic\u0103 la dreptul rom\u00e2nesc actual.<\/p>\n\n\n\n Cuvinte cheie<\/strong>: practic\u0103 judiciar\u0103, valorificarea jurispruden\u021bei, jurispruden\u021b\u0103, similaritate juridic\u0103, respectarea jurispruden\u021bei<\/p>\n\n\n\n 1. Egalitatea \u00een drepturi<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dreptul de a fi egal \u00een fa\u021ba legii \u00een compara\u021bie cu to\u021bi ceilal\u021bi c\u0103rora corpusul normativ le este aplicabil, prev\u0103zut \u00een art. 16 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, constituie un pilon esen\u021bial al statului de drept. Totu\u0219i, aplicarea sa concret\u0103 \u00een sistemul juridic intern nu poate fi conceput\u0103 \u00een absen\u021ba unui criteriu func\u021bional de uniformizare a solu\u021biilor judiciare \u2013 jurispruden\u021ba (folosesc acest termen uzual, de\u0219i nu sunt de acord \u00een totalitate cu el, acesta original desemn\u00e2nd cuno\u0219tin\u021be generale asupra legii*<\/em>). De\u0219i Rom\u00e2nia nu apar\u021bine formal sistemului common law, \u00een care precedentul are for\u021b\u0103 obligatorie, o analiz\u0103 func\u021bional\u0103 a mecanismelor de garantare a egalit\u0103\u021bii \u00een drepturi conduce inevitabil la recunoa\u0219terea rolului decisiv al practicii judiciare \u00een realizarea acestui principiu constitu\u021bional.<\/p>\n\n\n\n Principiul egalit\u0103\u021bii \u00een drepturi este o piatr\u0103 de temelie a democra\u021biilor moderne \u0219i a statului de drept, garant\u00e2nd c\u0103 to\u021bi indivizii sunt trata\u021bi \u00een mod echitabil de lege, f\u0103r\u0103 discriminare. De\u0219i conceptul este universal, aplicarea \u0219i interpretarea sa pot varia \u00een func\u021bie de contextul juridic \u0219i cultural al fiec\u0103rei \u021b\u0103ri sau uniuni. Vom explora abord\u0103rile din Statele Unite ale Americii, Uniunea European\u0103, Fran\u021ba \u0219i Germania.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Statele Unite, principiul egalit\u0103\u021bii \u00een drepturi este consacrat \u00een special prin Amendamentele Constitu\u021bionale, \u00een special al 14-lea Amendament.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Al 14-lea Amendament (1868): Sec\u021biunea 1 a acestui amendament con\u021bine dou\u0103 clauze fundamentale pentru egalitate[1]<\/a>:<\/p>\n\n\n\n \u2013 Clauza Privilegiilor \u0219i Imunit\u0103\u021bilor (Privileges and Immunities Clause): De\u0219i a fost interpretat\u0103 restrictiv ini\u021bial, inten\u021bia sa era de a asigura c\u0103 niciun stat nu poate \u00eengr\u0103di privilegiile \u0219i imunit\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor Statelor Unite.<\/p>\n\n\n\n \u2013 Clauza Procesului Echitabil (Due Process Clause): Interzice statelor s\u0103 priveze orice persoan\u0103 de via\u021b\u0103, libertate sau proprietate f\u0103r\u0103 un proces echitabil. Curtea Suprem\u0103 a interpretat aceast\u0103 clauz\u0103 pentru a include \u0219i o dimensiune de \u201esubstan\u021b\u0103\u201d, protej\u00e2nd anumite drepturi fundamentale, inclusiv egalitatea.<\/p>\n\n\n\n \u2013 Clauza Protec\u021biei Egale (Equal Protection Clause): Aceasta este cea mai important\u0103 prevedere pentru egalitate, stipul\u00e2nd c\u0103 niciun stat nu poate refuza \u201eoric\u0103rei persoane aflate sub jurisdic\u021bia sa protec\u021bia egal\u0103 \u00een fa\u021ba legilor\u201d. Persoanele aflate \u00een situa\u021bii similare sunt tratate \u00een mod egal de lege. Aceast\u0103 clauz\u0103 a fost folosit\u0103 pentru a combate discriminarea rasial\u0103, de gen \u0219i alte forme de discriminare.<\/p>\n\n\n\n \u2013 Jurispruden\u021ba Cur\u021bii Supreme: Egalitatea \u00een SUA a evoluat semnificativ prin deciziile Cur\u021bii Supreme. Cazuri precum Brown v. Board of Education (1954)<\/em>[2]<\/a>, care a declarat segregarea rasial\u0103 \u00een \u0219coli neconstitu\u021bional\u0103, sau decizii privind drepturile civile \u0219i de gen, au modelat \u00een\u021belegerea \u0219i aplicarea Clauzei Protec\u021biei Egale. Exist\u0103 diferite niveluri de analiz\u0103 aplicate de instan\u021be, \u00een func\u021bie de categoria de discriminare (ex: pentru discriminarea bazat\u0103 pe ras\u0103 sau origine na\u021bional\u0103, pentru discriminarea de gen).<\/p>\n\n\n\n Principiul egalit\u0103\u021bii este un pilon fundamental al Uniunii Europene, fiind consacrat \u00een tratatele sale \u0219i, \u00een mod explicit, \u00een Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Tratatul privind Uniunea European\u0103 (TUE) \u0219i Tratatul privind Func\u021bionarea Uniunii Europene (TFUE): Acestea stabilesc principiul nediscrimin\u0103rii ca un obiectiv central al UE. Articolul 19 din TFUE permite adoptarea de legisla\u021bie pentru a combate discriminarea pe motive de sex, ras\u0103, origine etnic\u0103, religie sau convingeri, handicap, v\u00e2rst\u0103 sau orientare sexual\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene[3]<\/a>:<\/p>\n\n\n\n \u2013 Titlul III: Egalitatea (Articolele 20-26): Acest titlu este dedicat \u00een \u00eentregime egalit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n \u2013 Articolul 20 (Egalitatea \u00een fa\u021ba legii): \u201eToate persoanele sunt egale \u00een fa\u021ba legii.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u2013 Articolul 21 (Nediscriminarea): Interzice orice discriminare bazat\u0103 pe sex, ras\u0103, culoare, origine etnic\u0103 sau social\u0103, caracteristici genetice, limb\u0103, religie sau convingeri, opinii politice sau de alt\u0103 natur\u0103, apartenen\u021ba la o minoritate na\u021bional\u0103, avere, na\u0219tere, handicap, v\u00e2rst\u0103 sau orientare sexual\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2013 Articolul 23 (Egalitatea \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei): Asigur\u0103 egalitatea \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei \u00een toate domeniile, inclusiv \u00een ceea ce prive\u0219te ocuparea for\u021bei de munc\u0103, munca \u0219i remunerarea.<\/p>\n\n\n\n \u2013 Alte articole din acest titlu abordeaz\u0103 diversitatea cultural\u0103, religioas\u0103 \u0219i lingvistic\u0103, drepturile copiilor, ale persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i integrarea persoanelor cu handicap.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Jurispruden\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE): CJUE a jucat un rol crucial \u00een interpretarea \u0219i aplicarea principiului egalit\u0103\u021bii, dezvolt\u00e2nd o jurispruden\u021b\u0103 ampl\u0103 \u00een domenii precum egalitatea de remunerare, discriminarea pe baz\u0103 de sex \u0219i alte forme de discriminare.<\/p>\n\n\n\n Principiul egalit\u0103\u021bii este o valoare fundamental\u0103 a Republicii Franceze, av\u00e2nd r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een Revolu\u021bia Francez\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Declara\u021bia Drepturilor Omului \u0219i ale Cet\u0103\u021beanului (1789)[4]<\/a>:<\/p>\n\n\n\n \u2013 Articolul I: \u201eOamenii se nasc \u0219i r\u0103m\u00e2n liberi \u0219i egali \u00een drepturi. Deosebirile sociale nu pot fi \u00eentemeiate dec\u00e2t pe utilitate public\u0103.\u201d Aceast\u0103 prevedere stabile\u0219te principiul egalit\u0103\u021bii ca unul natural \u0219i inalienabil.<\/p>\n\n\n\n \u2013 Articolul VI: \u201eLegea este o expresie a voin\u021bei generale. To\u021bi cet\u0103\u021benii au dreptul de a participa personal sau prin reprezentan\u021bii lor la formarea sa. Aceasta trebuie s\u0103 fie aceea\u0219i pentru toat\u0103 lumea, indiferent dac\u0103 protejeaz\u0103 sau pedepse\u0219te. To\u021bi cet\u0103\u021benii, fiind egali \u00een ochii legii, sunt la fel de eligibili pentru toate demnit\u0103\u021bile, locurile \u0219i angaj\u0103rile publice, \u00een func\u021bie de capacitatea lor \u0219i f\u0103r\u0103 a face alt\u0103 distinc\u021bie dec\u00e2t cea privitoare la virtu\u021bile \u0219i talentele lor.\u201d Acest articol subliniaz\u0103 egalitatea \u00een fa\u021ba legii \u0219i egalitatea de acces la func\u021biile publice pe baza meritelor.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Constitu\u021bia celei de-a Cincea Republici (1958)[5]<\/a>: Preambulul Constitu\u021biei din 1958 face referire la Declara\u021bia din 1789 \u0219i la Preambulul Constitu\u021biei din 1946, care reafirm\u0103 principiul egalit\u0103\u021bii. Articolul 1 din Constitu\u021bie stipuleaz\u0103 c\u0103 \u201eFran\u021ba este o Republic\u0103 indivizibil\u0103, laic\u0103, democratic\u0103 \u0219i social\u0103. Ea asigur\u0103 egalitatea tuturor cet\u0103\u021benilor \u00een fa\u021ba legii, f\u0103r\u0103 distinc\u021bie de origine, ras\u0103 sau religie. Ea respect\u0103 toate credin\u021bele.\u201d<\/p>\n\n\n\n Principiul egalit\u0103\u021bii \u00een Germania este ferm ancorat \u00een Legea Fundamental\u0103 (Grundgesetz), constitu\u021bia Republicii Federale Germania, adoptat\u0103 \u00een 1949[6]<\/a>. Aceasta a fost elaborat\u0103 ca o reac\u021bie la ororile regimului nazist \u0219i pune un accent deosebit pe demnitatea uman\u0103 \u0219i drepturile fundamentale.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Articolul 3 din Legea Fundamental\u0103: Aceast\u0103 prevedere este central\u0103 pentru principiul egalit\u0103\u021bii:<\/p>\n\n\n\n \u2013 (1) To\u021bi oamenii sunt egali \u00een fa\u021ba legii. Acesta este principiul general al egalit\u0103\u021bii formale.<\/p>\n\n\n\n \u2013 (2) B\u0103rba\u021bii \u0219i femeile au drepturi egale. Statul promoveaz\u0103 transpunerea efectiv\u0103 \u00een practic\u0103 a drepturilor egale pentru femei \u0219i b\u0103rba\u021bi \u0219i ia m\u0103suri pentru eliminarea dezavantajelor existente. Aceast\u0103 prevedere merge dincolo de egalitatea formal\u0103, impun\u00e2nd statului o obliga\u021bie activ\u0103 de a promova egalitatea de gen \u0219i de a corecta inegalit\u0103\u021bile structurale.<\/p>\n\n\n\n \u2013 (3) Nimeni nu poate fi dezavantajat sau avantajat din cauza sexului, originii, rasei, limbii, patriei \u0219i provenien\u021bei, credin\u021belor religioase sau politice. Nimeni nu poate fi dezavantajat din cauza handicapului s\u0103u. Aceast\u0103 clauz\u0103 enumer\u0103 motivele interzise de discriminare, oferind o protec\u021bie ampl\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Demnitatea Uman\u0103 (Articolul 1): Principiul egalit\u0103\u021bii este str\u00e2ns legat de demnitatea uman\u0103, care este inviolabil\u0103 conform Articolului 1 din Legea Fundamental\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice tratament inegal care ar aduce atingere demnit\u0103\u021bii umane este strict interzis.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i toate aceste entit\u0103\u021bi statale mai sus amintite, sus\u021bin ferm principiul egalit\u0103\u021bii \u00een drepturi, exist\u0103 nuan\u021be \u00een abordarea lor:<\/p>\n\n\n\n \u2022 SUA: Se bazeaz\u0103 pe interpretarea constitu\u021bional\u0103 \u0219i jurispruden\u021ba extins\u0103 a Cur\u021bii Supreme, cu accent pe \u201eprotec\u021bia egal\u0103 a legilor\u201d \u0219i combaterea discrimin\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Uniunea European\u0103: Are o abordare complex\u0103, cu o Cart\u0103 a Drepturilor Fundamentale detaliat\u0103 \u0219i o legisla\u021bie ampl\u0103 care interzice discriminarea pe multiple motive, impun\u00e2nd statelor membre obliga\u021bii de a asigura egalitatea.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Fran\u021ba: Egalitatea este un principiu republicano-laic, profund \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een idealurile Revolu\u021biei Franceze, cu accent pe egalitatea \u00een fa\u021ba legii \u0219i egalitatea de acces la func\u021biile publice.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Germania: Legea Fundamental\u0103 pune un accent deosebit pe demnitatea uman\u0103 ca fundament al egalit\u0103\u021bii, impun\u00e2nd statului nu doar s\u0103 nu discrimineze, ci \u0219i s\u0103 ac\u021bioneze activ pentru a elimina dezavantajele \u0219i a promova egalitatea de gen.<\/p>\n\n\n\n Toate aceste abord\u0103ri reflect\u0103 angajamentul fa\u021b\u0103 de un tratament echitabil, dar difer\u0103 \u00een metodele, domeniile de aplicare \u0219i nivelul de interven\u021bie statal\u0103 pentru realizarea acestui ideal.<\/p>\n\n\n\n 2. Egalitatea ca tratament identic \u00een situa\u021bii similare<\/strong><\/p>\n\n\n\n Egalitatea juridic\u0103 presupune, \u00een esen\u021b\u0103, ca persoane aflate \u00een situa\u021bii de fapt similare s\u0103 beneficieze (v. similaritatea juridic\u0103) de un tratament juridic identic. Astfel, aplicarea diferen\u021biat\u0103 a acelora\u0219i norme legale \u00een spe\u021be comparabile echivaleaz\u0103 cu o discriminare de facto, chiar \u00een lipsa unei diferen\u021bieri expres prev\u0103zute de lege. \u00cen practic\u0103, aceast\u0103 egalitate nu poate fi garantat\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 instan\u021bele respect\u0103 o linie jurispruden\u021bial\u0103 coerent\u0103 \u0219i previzibil\u0103, care s\u0103 asigure aplicarea uniform\u0103 a normei juridice.<\/p>\n\n\n\n Orice sistem juridic bazat pe suprema\u021bia legii trebuie s\u0103 asigure nu doar enun\u021barea unor norme egale, ci \u0219i aplicarea lor unitar\u0103. \u00cen acest sens, jurispruden\u021ba devine un factor de echilibru, permi\u021b\u00e2nd evitarea arbitrariului \u0219i a discrimin\u0103rilor judiciare.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Rom\u00e2nia, aceast\u0103 idee este consolidat\u0103 prin:<\/p>\n\n\n\n \u2022 Deciziile obligatorii ale Cur\u021bii Constitu\u021bionale (art. 147 alin. 4 din Constitu\u021bie),<\/p>\n\n\n\n \u2022 Hot\u0103r\u00e2rile \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, dup\u0103 cum detaliez mai jos (LEGE nr. 304 din 15 noiembrie 2022 privind organizarea judiciar\u0103).<\/p>\n\n\n\n \u2022 Hot\u0103r\u00e2rile prealabile \u0219i recursurile \u00een interesul legii ale \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (art. 517 \u0219i 521 Cod proc. civ.),<\/p>\n\n\n\n \u2022 Deciziile Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene,<\/p>\n\n\n\n \u2022 \u0218i mai ales prin principiul securit\u0103\u021bii raporturilor juridice, afirmat constant de Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p>\n\n\n\n Ace\u0219ti vectori de coeren\u021b\u0103 legal\u0103 nu reprezint\u0103 o simpl\u0103 autoritate doctrinar\u0103, ci o cerin\u021b\u0103 constitu\u021bional\u0103 indirect\u0103: f\u0103r\u0103 ele, egalitatea \u00een drepturi devine imposibil de realizat \u00een practic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Securitatea raporturilor juridice presupune c\u0103 indivizii trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 anticipa consecin\u021bele juridice ale comportamentului lor. \u00cen lipsa unei jurispruden\u021be unitare, justi\u021biabilii nu pot estima cu un grad rezonabil de certitudine solu\u021bia unei instan\u021be, chiar dac\u0103 norma aplicabil\u0103 este aceea\u0219i.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 stare de incertitudine submineaz\u0103 \u00een mod direct egalitatea \u00een fa\u021ba legii, pentru c\u0103 introduce hazardul \u00een aplicarea drepturilor. Dup\u0103 cum a afirmat Curtea European\u0103 \u00een cauza Beian c. Rom\u00e2nia, \u201eo jurispruden\u021b\u0103 contradictorie \u00eentr-o instan\u021b\u0103 suprem\u0103 poate duce la o \u00eenc\u0103lcare a dreptului la un proces echitabil.\u201d<\/p>\n\n\n\n Egalitatea \u00een drepturi nu este un dat natural al sistemului juridic, ci o construc\u021bie institu\u021bional\u0103 care depinde de modul \u00een care instan\u021bele interpreteaz\u0103 \u0219i aplic\u0103 legea. \u00cen acest sens, jurispruden\u021ba este nu doar o surs\u0103 auxiliar\u0103 de drept, ci un instrument esen\u021bial de realizare a principiului constitu\u021bional al egalit\u0103\u021bii. Ignorarea sau relativizarea valorii orient\u0103rilor jurispruden\u021biale conduce inevitabil la instabilitate juridic\u0103, tratament inegal \u0219i, \u00een final, la erodarea \u00eencrederii \u00een justi\u021bie. Prin urmare, o cultur\u0103 juridic\u0103 a respectului fa\u021b\u0103 de precedent \u2013 chiar \u0219i \u00een absen\u021ba obligativit\u0103\u021bii formale \u2013 este o condi\u021bie structural\u0103 pentru func\u021bionarea democratic\u0103 a statului de drept \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n \u00cen arhitectura procedural\u0103 instituit\u0103 de Codul de procedur\u0103 civil\u0103 al Rom\u00e2niei, \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie nu este doar instan\u021ba suprem\u0103 \u00een ierarhia jurisdic\u021bional\u0103, ci \u0219i garantul interpret\u0103rii unitare a legii. Conform art. 514\u2013518 CPC, mijloacele precum recursul \u00een interesul legii sau hot\u0103r\u00e2rea prealabil\u0103 sunt expresia formal\u0103 a acestei misiuni. Dar dincolo de acestea, exist\u0103 un aspect esen\u021bial, de multe ori ignorat: autodisciplina jurispruden\u021bial\u0103 a \u00ceCCJ \u0219i implica\u021biile acesteia pentru instan\u021bele inferioare.<\/p>\n\n\n\n \u00cen cazul \u00een care o sec\u021bie a \u00ceCCJ dore\u0219te s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de o solu\u021bie anterioar\u0103, practica impune, \u00een virtutea respect\u0103rii unit\u0103\u021bii de interpretare, convocarea unui complet extins sau chiar a unei \u0219edin\u021be comune a sec\u021biilor, ceea ce arat\u0103 c\u0103 schimbarea de jurispruden\u021b\u0103 este o excep\u021bie, care necesit\u0103 justificare special\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 conduit\u0103 a \u00ceCCJ transmite un semnal clar \u0219i instan\u021belor inferioare: jurispruden\u021ba Cur\u021bii supreme trebuie tratat\u0103 ca un standard de referin\u021b\u0103. De\u0219i nu exist\u0103 o obligativitate formal\u0103 (\u00een afara deciziilor pronun\u021bate \u00een recursuri \u00een interesul legii \u0219i hot\u0103r\u00e2ri prealabile), instan\u021bele de fond \u0219i apel au, de facto, datoria de a se alinia la linia jurispruden\u021bial\u0103 stabilit\u0103 de \u00ceCCJ.<\/p>\n\n\n\n Eficien\u021b\u0103 \u00een utilizarea banului public apare ca argument puternic pentru respectarea jurispruden\u021bei. Fiecare abatere arbitrar\u0103 de la jurispruden\u021ba \u00ceCCJ genereaz\u0103 recursuri, pl\u00e2ngeri la CEDO, rejudec\u0103ri, contesta\u021bii \u00een anulare, conflicte de competen\u021b\u0103 \u0219i alte proceduri costisitoare. Acestea implic\u0103:<\/p>\n\n\n\n \u2022 consum de timp judiciar (timpul judec\u0103torilor, grefierilor, arhivarilor etc.),<\/p>\n\n\n\n \u2022 cheltuieli administrative (cit\u0103ri, comunic\u0103ri, \u0219edin\u021be),<\/p>\n\n\n\n \u2022 posibile desp\u0103gubiri \u00een cazul \u00een care Rom\u00e2nia pierde procese interna\u021bionale,<\/p>\n\n\n\n \u2022 sc\u0103derea \u00eencrederii publice, cu efecte pe termen lung asupra autorit\u0103\u021bii justi\u021biei.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-un stat care \u00ee\u0219i propune buna guvernare \u0219i eficien\u021ba administrativ\u0103, a ignora voluntar o practic\u0103 deja consolidat\u0103 a instan\u021bei supreme echivaleaz\u0103 cu o risip\u0103 sistematic\u0103 a banului public. Jurispruden\u021ba constant\u0103 a \u00ceCCJ devine astfel \u0219i un instrument de management financiar judiciar.<\/p>\n\n\n\n Ironia sistemului este c\u0103 opinia justi\u021biabilului, cel care suport\u0103 costurile, \u00eent\u00e2rzierile \u0219i consecin\u021bele directe ale incoeren\u021bei judiciare, nu are niciun rol \u00een determinarea politicii jurispruden\u021biale. Lipsa unei instan\u021be de tip \u201eamicus curiae\u201d func\u021bional sau a unor mecanisme reale de participare a societ\u0103\u021bii \u00een construc\u021bia interpret\u0103rii juridice creeaz\u0103 un dezechilibru \u00eentre responsabilitatea sistemului \u0219i transparen\u021ba fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021beni. \u00cen acest context, cu at\u00e2t mai necesar\u0103 este asumarea de c\u0103tre instan\u021bele inferioare a respect\u0103rii unei jurispruden\u021be uniforme, ca minim\u0103 garan\u021bie a tratamentului egal \u0219i a utiliz\u0103rii ra\u021bionale a resurselor publice.<\/p>\n\n\n\n Respectarea de c\u0103tre instan\u021bele inferioare a jurispruden\u021bei \u00ceCCJ nu este doar o chestiune de doctrin\u0103 juridic\u0103 sau bun\u0103 practic\u0103. Este o cerin\u021b\u0103 structural\u0103 derivat\u0103 din:<\/p>\n\n\n\n \u2022 obliga\u021bia de a asigura egalitatea \u00een drepturi (art. 16 Constitu\u021bie),<\/p>\n\n\n\n \u2022 obliga\u021bia de buna administrare a justi\u021biei (art. 1 alin. 3 Constitu\u021bie \u2013 stat de drept),<\/p>\n\n\n\n \u2022 \u0219i responsabilitatea de a utiliza eficient fondurile publice.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o democra\u021bie constitu\u021bional\u0103 matur\u0103, interpretarea unitar\u0103 nu este un moft teoretic, ci o obliga\u021bie practic\u0103, f\u0103r\u0103 de care justi\u021bia risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 o loterie \u00een care costurile sunt pl\u0103tite de justi\u021biabil, iar erorile sunt acoperite din bugetul de stat.<\/p>\n\n\n\n 3. Schimbarea jurispruden\u021bei \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie. Revirimentul jurispruden\u021bial<\/strong><\/p>\n\n\n\n Conform Articolul 27 litera a) din LEGEA privind organizarea judiciar\u0103 (nr. 304 din 15 noiembrie 2022), \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie se constituie \u00een Sec\u021bii Unite pentru solu\u021bionarea, \u00een condi\u021biile prezentei legi, a sesiz\u0103rilor privind schimbarea jurispruden\u021bei \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie. Mai mult, conform Articolul 28 din aceea\u0219i LEGE, dac\u0103 o sec\u021bie a \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie sau un complet de 5 judec\u0103tori consider\u0103 c\u0103 este necesar s\u0103 revin\u0103 asupra propriei jurispruden\u021be, \u00eentrerupe judecata \u0219i sesizeaz\u0103 Sec\u021biile Unite ale \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, care judec\u0103 cu citarea p\u0103r\u021bilor din dosarul a c\u0103rui judecat\u0103 a fost \u00eentrerupt\u0103, iar dup\u0103 ce Sec\u021biile Unite s-au pronun\u021bat asupra sesiz\u0103rii privind schimbarea jurispruden\u021bei, judecata continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen\u021belegem conform textului 1 Articolul 28 LEGE citat\u0103 mai sus, c\u0103 jurispruden\u021ba se p\u0103streaz\u0103 \u00een cadrul aceleia\u0219i sec\u021bii, iar dac\u0103 este necesar s\u0103 se revin\u0103 asupra propriei jurispruden\u021be, se \u00eentrerupe judecata \u0219i sesizeaz\u0103 Sec\u021biile Unite ale \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie. Av\u00e2nd \u00een vedere aceast\u0103 stare de drept, apreciem c\u0103 identificarea unor solu\u021bii favorabile (o cauz\u0103 juridic similar\u0103) ar trebui s\u0103 conduc\u0103 la admiterea prezentei cereri, \u00een caz contrar ar trebui s\u0103 conduc\u0103 la o schimbarea asupra propriei jurispruden\u021be, adic\u0103 la un reviriment jurispruden\u021bial.<\/p>\n\n\n\n Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, at\u00e2ta vreme c\u00e2t solu\u021biile ce urmeaz\u0103 a fi pronun\u021bat\u0103 de instan\u021bele inferioare, respectiv de Cur\u021bile de Apel, apte s\u0103 fie apoi supus\u0103 recursului \u00eenaintea \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, este evident c\u0103 aceste instan\u021be ar fi \u021binute \u0219i ele s\u0103 respecte \u201djurispruden\u021ba\u201d \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie cum am indicat \u00een sec\u021biunea precedent\u0103. Silogismul este aplicabil \u0219i tuturor instan\u021belor mai mici \u00een grad dec\u00e2t Cur\u021bile de Apel.<\/p>\n\n\n\n 4. Similaritate juridic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u201dSimilaritatea juridic\u0103\u201d mai sus amintit\u0103, presupune al\u0103turarea unor cauze diferite unui grup de cauze, care au nevoie de un acela\u0219i principiu de solu\u021bionare generat de principiului securit\u0103\u021bii raporturilor juridice. Este evident c\u0103 avem \u00een vedere aplicare unui aceluia\u0219i text normativ unor situa\u021bii factuale diferite, iar pentru aceasta suntem \u021binu\u021bi \u00een principal de egalitatea \u00een drepturi, baza constructiv\u0103 a Statului de Drept (ARTICOL Art. 16 \u2013 CONSTITU\u021aIE), ori cet\u0103\u021benii NU pot fi egali \u00een fa\u021ba legii \u0219i a autorit\u0103\u021bilor publice, f\u0103r\u0103 privilegii \u0219i f\u0103r\u0103 discrimin\u0103ri, at\u00e2ta vreme c\u00e2t instan\u021bele de judecat\u0103 nu fac o aplicare normativ\u0103 concret\u0103 corelat\u0103. O astfel de corelare a solu\u021biilor judiciare poate fi f\u0103cut\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eens\u0103 numai dup\u0103 ce exist\u0103 o sistematizare unitar\u0103 a \u201djurispruden\u021bei\u201d la nivelul \u00eentregii jurisdic\u021bii \u0219i rapoarte de drept ce vor con\u021bine solu\u021bii definitive m\u0103car \u00een spe\u021bele relevante, care ar fi facil de identificat.<\/p>\n\n\n\n De re\u021binut decizia \u00ceCCJ, privind aplicarea prin asem\u0103nare a jurispruden\u021bei anterioare pentru securizarea raporturilor juridice prin efectul corel\u0103rii hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti. Astfel \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 de\u0219i o decizie anterioar\u0103 a \u00cenaltei Cur\u021bi nu poate fi valorificat\u0103 \u00een cauza din perspectiva autorit\u0103\u021bii de lucru judecat, nefiind \u00eendeplinite condi\u021biile prev\u0103zute de art. 430 sau art. 431 C. proc. civ., dar \u201dstatu\u0103rile de ordin principial\u201d care se degaj\u0103 din cuprinsul hot\u0103r\u00e2rii respective se impun a fi re\u021binute \u00een cauza pendent\u0103 \u00een scopul prezerv\u0103rii principiului securit\u0103\u021bii raporturilor juridice, principiu garantat \u0219i prin consecven\u021ba de interpretare a legii de c\u0103tre \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, dat fiind rolul s\u0103u constitu\u021bional de asigurare a aplic\u0103rii unitare a legii. Un punct de vedere contrar celui stabilit de \u00cenalta Curte cu prilejul pronun\u021b\u0103rii deciziei anterioare poate antrena \u00eenc\u0103lcarea art. 6 din Conven\u021bia E.D.O., de o manier\u0103 similar\u0103 contextului re\u021binut de CEDO prin hot\u0103r\u00e2rea pronun\u021bat\u0103 \u00een cauza Beian vs. Rom\u00e2nia[7]<\/a>.<\/p>\n\n\n\n Conceptul de similaritate juridic\u0103 se refer\u0103 la situa\u021bia \u00een care p\u0103r\u021bile implicate \u00eentr-un conflict de natur\u0103 juridic\u0103 se afl\u0103 \u00een situa\u021bii factuale ce pot fi circumscrise aceluia\u0219i corpus normativ, adic\u0103 acelora\u0219i articole de lege. Acest principiu este fundamental pentru aplicarea uniform\u0103 a dreptului \u0219i pentru asigurarea justi\u021biei.<\/p>\n\n\n\n \u00cen esen\u021b\u0103, \u201ecircumscrierea aceluia\u0219i corpus normativ\u201d \u00eenseamn\u0103 c\u0103, de\u0219i detaliile specifice ale fiec\u0103rui caz pot varia, elementele esen\u021biale ale situa\u021biei de fapt a p\u0103r\u021bilor \u00een conflict se \u00eencadreaz\u0103 \u00een prevederile generale \u0219i abstracte ale acelora\u0219i norme juridice. Legea este formulat\u0103 \u00een termeni generici tocmai pentru a putea fi aplicat\u0103 unui num\u0103r nelimitat de cazuri concrete care prezint\u0103 caracteristici similare.<\/p>\n\n\n\n De exemplu doi vecini au un litigiu privind limitele propriet\u0103\u021bii. Chiar dac\u0103 propriet\u0103\u021bile lor sunt diferite ca form\u0103 sau dimensiune, conflictul lor se va \u00eencadra sub inciden\u021ba acelora\u0219i articole din Codul Civil care reglementeaz\u0103 dreptul de proprietate \u0219i limitele acestuia. O alt\u0103 situa\u021bia exemplificativ\u0103 este cea \u00een care dou\u0103 persoane au \u00eencheiat contracte de v\u00e2nzare-cump\u0103rare diferite, dar ambele se confrunt\u0103 cu o problem\u0103 legat\u0103 de nerespectarea termenului de livrare. Ambele situa\u021bii, de\u0219i distincte ca obiect al contractului, vor fi analizate prin prisma acelora\u0219i articole din legisla\u021bia contractual\u0103 referitoare la executarea obliga\u021biilor.<\/p>\n\n\n\n Legea, prin natura sa, este conceput\u0103 pentru a reglementa generic o posibil\u0103 viitoare situa\u021bie \u0219i, prin aceasta, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eendep\u0103rteze neconformit\u0103\u021bile sau s\u0103 ofere solu\u021bii pentru rezolvarea acestora. Acest rol preventiv \u0219i corectiv al dreptului se manifest\u0103 prin:<\/p>\n\n\n\n 1. Generalitate \u0219i abstractizare: Normele juridice nu sunt create pentru cazuri individuale, ci stabilesc reguli aplicabile unei categorii largi de situa\u021bii. Aceast\u0103 generalitate permite ca situa\u021bii factuale similare s\u0103 fie tratate \u00een mod similar, asigur\u00e2nd predictibilitatea \u0219i egalitatea \u00een fa\u021ba legii.<\/p>\n\n\n\n 2. For\u021ba obligatorie \u0219i sanc\u021biunea: Prin stabilirea unor comportamente permise, interzise sau obligatorii, legea descurajeaz\u0103 abaterile \u0219i impune consecin\u021be juridice pentru nerespectarea normelor. Aceasta ac\u021bioneaz\u0103 ca un mecanism de \u00eendep\u0103rtare a neconformit\u0103\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n 3. Solu\u021bionarea conflictelor: Atunci c\u00e2nd apar ne\u00een\u021belegeri sau \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale normelor, legea ofer\u0103 cadrul \u0219i procedurile pentru solu\u021bionarea acestora (ex: prin instan\u021be de judecat\u0103, mediere). Principiul similarit\u0103\u021bii juridice ghideaz\u0103 judec\u0103torii \u00een aplicarea precedentelor \u0219i \u00een asigurarea coeren\u021bei deciziilor.<\/p>\n\n\n\n 4. Securitatea juridic\u0103: Faptul c\u0103 situa\u021biile similare sunt tratate conform acelora\u0219i reguli contribuie la securitatea juridic\u0103, permi\u021b\u00e2nd indivizilor \u0219i entit\u0103\u021bilor s\u0103 anticipeze consecin\u021bele ac\u021biunilor lor \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i planifice activit\u0103\u021bile cu \u00eencredere \u00een stabilitatea sistemului legal.<\/p>\n\n\n\n Similaritatea juridic\u0103 pare a fi un pilon esen\u021bial al oric\u0103rui sistem de drept func\u021bional. Ea permite ca principiile de justi\u021bie \u0219i echitate s\u0103 fie aplicate consecvent, asigur\u00e2nd c\u0103 cazurile cu elemente factuale esen\u021bial similare sunt judecate dup\u0103 acelea\u0219i reguli. Prin formularea generic\u0103 a normelor \u0219i prin mecanismele sale de aplicare, legea \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te rolul fundamental de a organiza societatea, de a preveni conflictele \u0219i de a oferi solu\u021bii echitabile atunci c\u00e2nd acestea apar.<\/p>\n\n\n\n * Examen succint al termenului jurispruden\u021b\u0103: de la Roma Antic\u0103 la dreptul rom\u00e2nesc actual.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Termenul \u201ejurispruden\u021b\u0103\u201d are o istorie bogat\u0103 \u0219i o semnifica\u021bie care a evoluat considerabil de la originile sale \u00een Imperiul Roman p\u00e2n\u0103 la \u00een\u021belesul s\u0103u actual \u00een sistemele juridice moderne, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n \u00cen dreptul roman, termenul latin \u201ejurisprudentia\u201d (din ius \u2013 drept \u0219i prudentia \u2013 \u00een\u021belepciune, cunoa\u0219tere) desemna \u00een primul r\u00e2nd \u0219tiin\u021ba dreptului sau cunoa\u0219terea dreptului. Nu se referea la totalitatea deciziilor judec\u0103tore\u0219ti \u00een sensul modern, ci mai degrab\u0103 la activitatea \u0219i \u00een\u021belepciunea jurisconsul\u021bilor (prudentes). Jurisconsul\u021bii erau juri\u0219ti erudi\u021bi care ofereau sfaturi juridice, interpret\u0103ri ale legilor \u0219i r\u0103spunsuri la problemele de drept (responsa).<\/p>\n\n\n\n Ei nu erau judec\u0103tori \u00een sensul de ast\u0103zi, ci mai degrab\u0103 exper\u021bi care contribuiau la dezvoltarea dreptului prin:<\/p>\n\n\n\n \u2022 Respondere: Oferirea de opinii juridice (responsa) la cererea p\u0103r\u021bilor sau a judec\u0103torilor.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Agere: Asisten\u021b\u0103 \u00een formularea ac\u021biunilor \u00een justi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n \u2022 Cavere: Consiliere \u00een redactarea actelor juridice.<\/p>\n\n\n\n O defini\u021bie clasic\u0103 a jurispruden\u021bei romane, atribuit\u0103 jurisconsultului Ulpian, este: \u201eIurisprudentia est divinarum atque humanarum rerum notitia, iusti atque iniusti scientia.\u201d (Corpus Iuris Civilis, Iustinian I.) (\u201eJurispruden\u021ba este cunoa\u0219terea lucrurilor divine \u0219i umane, \u0219tiin\u021ba a ceea ce este drept \u0219i nedrept.\u201d)<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 defini\u021bie subliniaz\u0103 caracterul amplu, aproape filosofic, al jurispruden\u021bei romane, care includea nu doar aspecte legale, ci \u0219i morale \u0219i chiar religioase. Activitatea jurisconsul\u021bilor a fost o surs\u0103 important\u0103 de dezvoltare a dreptului roman, contribuind la elaborarea principiilor \u0219i solu\u021biilor juridice.<\/p>\n\n\n\n \u00cen sistemul de drept rom\u00e2nesc actual, care apar\u021bine familiei de drept romano-germanice (civil law), termenul \u201ejurispruden\u021b\u0103\u201d are un \u00een\u021beles diferit \u0219i se refer\u0103, \u00een principal, la totalitatea solu\u021biilor \u0219i hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti pronun\u021bate de instan\u021bele de toate gradele. Este adesea denumit\u0103 \u0219i practic\u0103 judiciar\u0103.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i jurispruden\u021ba este esen\u021bial\u0103 pentru interpretarea \u0219i aplicarea legii, \u00een dreptul rom\u00e2nesc (\u0219i \u00een general \u00een sistemele de drept civil), jurispruden\u021ba nu este considerat\u0103, prin defini\u021bie, un izvor formal de drept \u00een acela\u0219i mod ca legea (actul normativ). Judec\u0103torul are \u00eendatorirea de a se supune legii \u0219i de a o aplica \u00een litera \u0219i spiritul ei, conform principiului legalit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, rolul jurispruden\u021bei \u00een Rom\u00e2nia este din ce \u00een ce mai important:<\/p>\n\n\n\n 1. Unificarea practicii judiciare: \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (ICCJ) are rolul de a asigura interpretarea \u0219i aplicarea unitar\u0103 a legii de c\u0103tre celelalte instan\u021be judec\u0103tore\u0219ti, prin mecanisme precum recursurile \u00een interesul legii \u0219i hot\u0103r\u00e2rile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Aceasta contribuie la predictibilitatea actului de justi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n 2. Influen\u021b\u0103 practic\u0103: Chiar dac\u0103 nu este un izvor formal de drept, hot\u0103r\u00e2rile constante ale instan\u021belor superioare au o influen\u021b\u0103 persuasiv\u0103 puternic\u0103 asupra instan\u021belor inferioare.<\/p>\n\n\n\n 3. Completarea lacunelor legislative: \u00cen cazurile \u00een care legea nu este clar\u0103 sau prezint\u0103 lacune, practica judiciar\u0103 poate contribui la dezvoltarea dreptului prin interpretarea \u0219i aplicarea normelor la situa\u021bii noi.<\/p>\n\n\n\n 4. Influen\u021ba dreptului european: Jurispruden\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE) \u0219i a Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) are un impact direct \u0219i obligatoriu asupra dreptului rom\u00e2nesc, contribuind la uniformizarea practicii judiciare la nivel european.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timp ce \u00een Roma Antic\u0103 \u201ejurisprudentia\u201d se referea la \u0219tiin\u021ba \u0219i arta dreptului, cultivat\u0103 de jurisconsul\u021bi, \u00een Rom\u00e2nia de ast\u0103zi \u201ejurispruden\u021ba\u201d desemneaz\u0103 totalitatea hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti, av\u00e2nd un rol crucial \u00een interpretarea \u0219i aplicarea uniform\u0103 a legii, chiar dac\u0103 nu este un izvor formal de drept \u00een sensul strict al legii scrise.<\/p>\n\n\n\n [1]<\/a> Privileges and Immunities Clause<\/a>; Due process Clause<\/a>; Equal Protection Clause dr. Claudiu-Octavian ULICI articol publicat pe juridice.ro la 8 iulie 2025 Rezumat: \u00cen dreptul rom\u00e2n,…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":2395,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_uag_custom_page_level_css":"","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2394","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-chestiuni-generale-cu-referire-la-drept"],"spectra_blocks_featured_image_url":{"thumbnail":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582-150x150.jpg","width":150,"height":150},"medium":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582-300x210.jpg","width":300,"height":210},"medium_large":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg","width":499,"height":350},"large":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg","width":499,"height":350},"full":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg","width":499,"height":350}},"spectra_blocks_author_info":{"display_name":"Octavian Ulici","avatar_url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/litespeed\/avatar\/451557ad5254bbf7a11b132baa14d96c.jpg?ver=1784634896","author_link":"https:\/\/ulici.ro\/en\/author\/avocatulicigmail-com\/","description":""},"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg",499,350,false],"thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582-300x210.jpg",300,210,true],"medium_large":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg",499,350,false],"large":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg",499,350,false],"1536x1536":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg",499,350,false],"2048x2048":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg",499,350,false],"trp-custom-language-flag":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg",18,12,false],"woocommerce_thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582-300x300.jpg",300,300,true],"woocommerce_single":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582.jpg",499,350,false],"woocommerce_gallery_thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/newton-s-cradle-balls-sphere-action-60582-60582-100x100.jpg",100,100,true]},"uagb_author_info":{"display_name":"Octavian Ulici","author_link":"https:\/\/ulici.ro\/en\/author\/avocatulicigmail-com\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"dr. Claudiu-Octavian ULICI articol publicat pe juridice.ro la 8 iulie 2025 Rezumat: \u00cen dreptul rom\u00e2n,…","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2394","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2394"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2394\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2396,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2394\/revisions\/2396"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2395"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2394"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2394"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2394"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\n\n\n
<\/a>[2]<\/a> Brown v. Board of Education<\/a>, 347 U.S. 483 (1954)
[3]<\/a> Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
<\/a>[4]<\/a> Declara\u021bia drepturilor omului \u0219i ale cet\u0103\u021beanului
<\/a>[5]<\/a> Constitu\u021bia celei de-a Cincea Republici (1958)
<\/a>[6]<\/a> Legea Fundamental\u0103<\/a> (Grundgesetz), constitu\u021bia Republicii Federale Germania, adoptat\u0103 \u00een 1949
[7]<\/a> Beian vs. Rom\u00e2nia. (Decizia nr. 1549\/2024 din 19 martie 2024, pronun\u021bat\u0103 de Sec\u0163ia a II-a civil\u0103 a \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie<\/em><\/a>)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"