{"id":2376,"date":"2026-02-02T08:39:18","date_gmt":"2026-02-02T08:39:18","guid":{"rendered":"https:\/\/ulici.ro\/?p=2376"},"modified":"2026-02-02T08:44:09","modified_gmt":"2026-02-02T08:44:09","slug":"iccj-i-civil-decizia-nr-1211-2024-imobil-preluat-in-fapt-de-catre-stat-actiune-in-revendicare-intemeiata-pe-dreptul-comun-formulata-dupa-intrarea-in-vigoare-a-legii-nr-10-2001-incidenta-dispozit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ulici.ro\/en\/iccj-i-civil-decizia-nr-1211-2024-imobil-preluat-in-fapt-de-catre-stat-actiune-in-revendicare-intemeiata-pe-dreptul-comun-formulata-dupa-intrarea-in-vigoare-a-legii-nr-10-2001-incidenta-dispozit\/","title":{"rendered":"ICCJ, I civil, decizia nr. 1211\/2024. Imobil preluat \u00een fapt de c\u0103tre stat. Ac\u0163iune \u00een revendicare \u00eentemeiat\u0103 pe dreptul comun formulat\u0103 dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a Legii nr 10-2001. Inciden\u0163a dispozi\u0163iilor legii speciale de repara\u0163ie. Inadmisibilitate\u00a0"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Lucrez la schi\u021ba unui proiect \u0219i nu \u0219tiu dac\u0103 voi avea vreme s\u0103 \u00eel duc p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u00een care citez \u00een rezumat cazuri relevate de practic\u0103 judiciar\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Studierea practicii judiciare (jurispruden\u021bei) este esen\u021bial\u0103 pentru avocat \u0219i judec\u0103tor deoarece dreptul nu func\u021bioneaz\u0103 exclusiv la nivelul textului de lege, ci la nivelul interpret\u0103rii \u0219i aplic\u0103rii sale concrete. Jurispruden\u021ba ofer\u0103 sens normelor abstracte, asigur\u0103 predictibilitatea solu\u021biilor, protejeaz\u0103 securitatea raporturilor juridice \u0219i garanteaz\u0103 egalitatea de tratament a situa\u021biilor similare. Pentru avocat, ea este un instrument strategic: arat\u0103 ce argumente sunt acceptate de instan\u021be, ce probe sunt decisive \u0219i care este direc\u021bia real\u0103 a practicii, permi\u021b\u00e2nd consilierea corect\u0103 a clientului \u0219i evitarea demersurilor hazardate. Pentru judec\u0103tor, jurispruden\u021ba func\u021bioneaz\u0103 ca un reper de coeren\u021b\u0103 \u0219i autocontrol, reduc\u00e2nd riscul solu\u021biilor izolate, al cas\u0103rilor \u0219i al \u00eenc\u0103lc\u0103rii standardelor CEDO sau CJUE.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, analiza structurat\u0103 a spe\u021belor (case briefs, sinteze de practic\u0103, comentarii motivate) devine un produs juridic cu valoare practic\u0103 ridicat\u0103, destinat profesioni\u0219tilor care au nevoie rapid de orientare \u0219i argumente solide. Scopul urm\u0103rit este valorificarea online a acestor spe\u021be analizate \u2014 sub form\u0103 de comentarii de jurispruden\u021b\u0103, note de practic\u0103 sau sinteze tematice \u2014 ca instrumente utile, aplicate \u0219i imediat utilizabile \u00een activitatea curent\u0103 a avoca\u021bilor, judec\u0103torilor \u0219i practicienilor dreptului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ata\u0219ez mai jos un exemplu, unul din cele care le voi vinde la <a href=\"https:\/\/jurisprudenta.ulici.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\" title=\"\">https:\/\/jurisprudenta.ulici.ro\/<\/a>:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center wp-block-paragraph\"> ________________________________________________________________________________________________________<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Rezumat de caz<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>Numele cazului \u0219i citarea<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Reclaman\u021bii (A. &amp; B.) v. Municipiul Cluj-Napoca \u0219i Colegiul C.<\/strong>,<br>\u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (Rom\u00e2nia), Sec\u021bia I civil\u0103,<br><strong>Decizia nr. 1211 din 25 aprilie 2024<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>Fapte<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Reclaman\u021bii au formulat o ac\u021biune \u00een revendicare \u00eentemeiat\u0103 pe art. 563 C.civ., solicit\u00e2nd restituirea \u00een proprietate \u0219i posesie a unui teren intravilan situat \u00een Cluj-Napoca, \u00eenscris \u00een cartea funciar\u0103, \u00een suprafa\u021b\u0103 de 543 m.p.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ini\u021bial, ac\u021biunea a fost formulat\u0103 doar \u00eempotriva Colegiului C., care a invocat lipsa calit\u0103\u021bii procesuale pasive, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 terenul apar\u021bine Municipiului Cluj-Napoca. Ulterior, reclaman\u021bii au introdus \u00een cauz\u0103 \u0219i Municipiul Cluj-Napoca.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Tribunalul Cluj a respins ac\u021biunea ca <strong>inadmisibil\u0103<\/strong>, apreciind c\u0103 imobilul intr\u0103 sub inciden\u021ba <strong>Legii nr. 10\/2001<\/strong>, iar procedura special\u0103 exclude dreptul comun. Curtea de Apel Cluj a men\u021binut solu\u021bia.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Reclaman\u021bii au declarat recurs, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103, \u00een privin\u021ba cotei de <strong>1\/4 din teren<\/strong>, nu a existat nicio <strong>preluare abuziv\u0103<\/strong> \u00een sensul Legii nr. 10\/2001, ci doar o ocupare \u00een fapt, f\u0103r\u0103 titlu, f\u0103r\u0103 trecerea bunului \u00een patrimoniul statului.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>Problem\u0103 juridic\u0103<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Constituie o \u201epreluare abuziv\u0103\u201d \u00een sensul art. 2 alin. (1) lit. i din Legea nr. 10\/2001 ocuparea \u00een fapt a unui imobil de c\u0103tre stat, \u00een lipsa oric\u0103rui act de preluare sau titlu?<\/strong><\/li>\n\n\n\n<li><strong>Este admisibil\u0103 ac\u021biunea \u00een revendicare de drept comun atunci c\u00e2nd imobilul pretins intr\u0103 sub inciden\u021ba Legii nr. 10\/2001?<\/strong><\/li>\n\n\n\n<li><strong>Pot reclaman\u021bii invoca existen\u021ba unui \u201ebun\u201d \u00een sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO pentru a justifica accesul la dreptul comun?<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>Decizia instan\u021bei<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cenalta Curte <strong>respinge recursul ca nefondat<\/strong> \u0219i men\u021bine solu\u021bia de inadmisibilitate a ac\u021biunii \u00een revendicare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Instan\u021ba suprem\u0103 re\u021bine c\u0103:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>ocuparea \u00een fapt a imobilului de c\u0103tre stat reprezint\u0103 <strong>preluare abuziv\u0103<\/strong> \u00een sensul Legii nr. 10\/2001;<\/li>\n\n\n\n<li>legea special\u0103 <strong>exclude aplicarea dreptului comun<\/strong>;<\/li>\n\n\n\n<li>reclaman\u021bii nu de\u021bin un \u201ebun actual\u201d \u00een sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO care s\u0103 justifice derogarea de la procedura special\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>Argumenta\u021bie<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Interpretarea no\u021biunii de \u201epreluare abuziv\u0103\u201d<\/strong><strong><br><\/strong>\u00cenalta Curte interpreteaz\u0103 extensiv art. 2 alin. (1) lit. i din Legea nr. 10\/2001, re\u021bin\u00e2nd c\u0103 preluarea abuziv\u0103 include <strong>\u0219i prelu\u0103rile \u00een fapt<\/strong>, f\u0103r\u0103 titlu, f\u0103r\u0103 act normativ sau decizie administrativ\u0103.<br>Absen\u021ba unui titlu nu exclude inciden\u021ba legii speciale, dimpotriv\u0103, reprezint\u0103 o form\u0103 <strong>mai grav\u0103<\/strong> de preluare abuziv\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Raportul dintre Legea nr. 10\/2001 \u0219i Normele metodologice<\/strong><strong><br><\/strong>Normele metodologice nu pot restr\u00e2nge sfera de aplicare a legii. Ele au rol explicativ, nu derogatoriu. Prin urmare, lipsa unei referiri explicite la \u201eprelu\u0103rile \u00een fapt\u201d \u00een norme nu poate exclude aplicarea legii speciale.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Aplicarea deciziei \u00ce.C.C.J. nr. 33\/2008 (RIL)<\/strong><strong><br><\/strong>\u00cenalta Curte reafirm\u0103 regula: <strong>legea special\u0103 derog\u0103 de la dreptul comun<\/strong>.<br>Ac\u021biunea \u00een revendicare este admisibil\u0103 doar \u00een situa\u021bii excep\u021bionale, atunci c\u00e2nd:<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>reclamantul este exclus de la procedura special\u0103 sau<\/li>\n\n\n\n<li>exist\u0103 un conflict real \u00eentre legea special\u0103 \u0219i CEDO,<\/li>\n\n\n\n<li>f\u0103r\u0103 a aduce atingere securit\u0103\u021bii raporturilor juridice sau drepturilor altor persoane.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<ol start=\"4\" class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>No\u021biunea de \u201ebun\u201d \u00een sensul art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO<\/strong><strong><br><\/strong>Curtea re\u021bine jurispruden\u021ba <strong>Atanasiu c. Rom\u00e2niei<\/strong>:<br>Un \u201ebun actual\u201d exist\u0103 doar dac\u0103 reclamantul are o <strong>hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103 \u0219i executorie<\/strong> care recunoa\u0219te dreptul de proprietate \u0219i dispune restituirea.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Simpla existen\u021b\u0103 a unui drept tabular sau a unei speran\u021be de redob\u00e2ndire a posesiei <strong>nu constituie un bun protejat<\/strong> de Conven\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>Opinie concurent\u0103&nbsp;<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu exist\u0103 opinii separate consemnate.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>Semnifica\u021bie&nbsp;<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Regula de drept:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ocuparea \u00een fapt a unui imobil de c\u0103tre stat, chiar \u00een lipsa unui act de preluare sau titlu, constituie \u201epreluare abuziv\u0103\u201d \u00een sensul Legii nr. 10\/2001, atr\u0103g\u00e2nd aplicarea exclusiv\u0103 a procedurii speciale \u0219i inadmisibilitatea ac\u021biunii \u00een revendicare de drept comun.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Impact juridic:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Consolideaz\u0103 jurispruden\u021ba restrictiv\u0103 privind <strong>inadmisibilitatea revendic\u0103rii de drept comun<\/strong> \u00een materia imobilelor preluate \u00een perioada comunist\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li>Clarific\u0103 faptul c\u0103 <strong>\u201epatrimoniul statului\u201d include \u0219i un patrimoniu de facto<\/strong>.<\/li>\n\n\n\n<li>Aliniaz\u0103 dreptul intern la standardul CEDO post-Atanasiu, limit\u00e2nd no\u021biunea de \u201ebun actual\u201d.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">_________________________________________________________________________<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sursa: \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie. Buletinul Jurispruden\u021bei. Culegere de decizii pe anul 2024, ISSN 2734-5246 \/ ISSN-L 1584-9716<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Not\u0103: Deciziile care au stat la baza \u00eentocmirii lucr\u0103rii citate sunt publicate \u0219i pot fi consultate pe pagina de internet a \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, \u00een sec\u021biunea de jurispruden\u021b\u0103 a Sec\u021biei I civile, Sec\u021biei a II-a civile, Sec\u021biei de contencios administrativ \u0219i fiscal precum \u0219i a Sec\u021biei penale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">( <a href=\"https:\/\/www.iccj.ro\/biblioteca-digitala\/publicatii-iccj\/buletinul-jurisprudentei\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">https:\/\/www.iccj.ro\/biblioteca-digitala\/publicatii-iccj\/buletinul-jurisprudentei\/<\/a> )<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">DREPT CIVIL<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">I. Bunuri<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">1. Imobil preluat \u00een fapt de c\u0103tre stat. Ac\u0163iune \u00een revendicare \u00eentemeiat\u0103 pe dreptul comun, formulat\u0103 dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a Legii nr. 10\/2001. Inciden\u0163a dispozi\u0163iilor legii speciale de repara\u0163ie. Inadmisibilitate<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C.civ., art. 563<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Legea nr. 10\/2001, ar. 2 alin. (1) lit. i)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;\u00cen analizarea problemei admisibilit\u0103\u0163ii ac\u0163iunilor \u00eentemeiate pe dispozi\u0163iile dreptului comun, av\u00e2nd ca obiect revendicarea imobilelor preluate abuziv \u00een perioada 6 martie 1945 \u2013 22 decembrie 1989, formulate dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a Legii nr. 10\/2001, Decizia \u00een interesul legii nr. 33\/2008 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u2013 Sec\u0163iile Unite a statuat sub trei aspecte majore, \u015fi anume: concursul dintre legea special\u0103 \u015fi cea general\u0103 se rezolv\u0103 \u00een favoarea primeia, potrivit principiului \u201especialia generalibus derogant\u201d, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 o dispozi\u0163ie expres\u0103 \u00een acest sens, \u00een con\u0163inutul legii speciale; dac\u0103 exist\u0103 neconcordan\u0163e \u00eentre legea special\u0103, Legea nr. 10\/2001, \u015fi Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului, documentul european are prioritate; prevalen\u0163a Conven\u0163iei poate fi dat\u0103 \u00een cadrul ac\u0163iunii \u00een revendicare de drept comun doar dac\u0103 nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate sau principiului securit\u0103\u0163ii raporturilor juridice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Potrivit considerentelor Deciziei nr. 33\/2008, pot uza de ac\u0163iunea \u00een revendicare \u00eentemeiat\u0103 pe dreptul comun doar persoanele exceptate de la aplicarea actului normativ special \u015fi cele care, din motive independente de voin\u0163a lor, nu au putut recurge la procedura Legii nr. 10\/2001, sub rezerva ca imobilul pretins s\u0103 nu fi fost dob\u00e2ndit cu bun\u0103-credin\u0163\u0103 de c\u0103tre un ter\u0163. Regula r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 cea a aplic\u0103rii legii speciale, \u00een raport cu care nu exist\u0103 un drept de op\u0163iune pentru fostul titular al dreptului de proprietate.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De altfel, \u00een jurispruden\u0163a \u00een materie, dezvoltat\u0103 ulterior pronun\u0163\u0103rii Deciziei \u00een interesul legii nr. 33\/2008, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat \u00een sensul c\u0103 reclamantul se poate prevala de un \u201ebun actual\u201d, conform art. 1 din Primul Protocol la Conven\u0163ie, nu doar dac\u0103 de\u0163ine o hot\u0103r\u00e2re irevocabil\u0103 prin care s-a constatat c\u0103 preluarea imobilului pe care l-a avut \u00een proprietate a fost nelegal\u0103, ci condi\u0163ionat de existen\u0163a unei hot\u0103r\u00e2ri definitive \u015fi executorii, prin care instan\u0163ele s\u0103 fi recunoscut acestuia calitatea de proprietar, iar, \u00een dispozitivul hot\u0103r\u00e2rii, s\u0103 se men\u0163ioneze, \u00een mod expres, obliga\u0163ia de restituire a bunului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin urmare, pornind de la premisa corect\u0103 c\u0103 \u015fi prelu\u0103rile \u00een fapt constituie, \u00een concep\u0163ia legiuitorului, prelu\u0103ri abuzive, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een ipoteza a doua reglementat\u0103 \u00een art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10\/2001, ce vizeaz\u0103 situa\u0163ia prelu\u0103rii imobilelor f\u0103r\u0103 respectarea dispozi\u0163iilor legale, \u00een mod legal, instan\u0163a de apel a re\u0163inut c\u0103 ac\u0163iunea \u00een revendicare este inadmisibil\u0103, d\u00e2nd eficien\u0163\u0103 legii speciale, pe care reclamantul nu a urmat-o, neefectu\u00e2nd niciun demers anterior prin care s\u0103 ob\u0163in\u0103 recunoa\u015fterea dreptului de proprietate \u00een condi\u0163iile legisla\u0163iei na\u0163ionale aplicabile.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">F\u0103r\u0103 a contesta caracteristicile dreptului de proprietate de a fi un drept absolut \u015fi opozabil erga omnes \u015fi posibilitatea ca adev\u0103ratul titular s\u0103-l poat\u0103 ap\u0103ra \u00een raport cu orice uzurpator prin intermediul celui mai eficient mijloc juridic, \u015fi anume ac\u0163iunea \u00een revendicare, \u00een cazul imobilelor preluate \u00een mod abuziv \u00een perioada 6 martie 1945 &#8211; 22 decembrie 1989, legiuitorul a reglementat o alt\u0103 modalitate de a ob\u0163ine bunul \u00een natur\u0103, \u015fi anume \u00een condi\u0163iile procedurii prev\u0103zute de Legea nr. 10\/2001, singura care \u00eei oferea reclamantului posibilitatea de a ob\u0163ine imobilul \u00een natur\u0103 sau \u00een echivalent, acesta neav\u00e2nd un drept de op\u0163iune \u00eentre legea special\u0103 \u015fi dreptul comun.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">I.C.C.J., Sec\u0163ia I civil\u0103, decizia nr. 1211 din 25 aprilie 2024<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">1. Obiectul cererii de chemare \u00een judecat\u0103<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin cererea de chemare \u00een judecat\u0103 \u00eenregistrat\u0103 pe rolul Tribunalului Cluj \u2013 Sec\u0163ia civil\u0103 la 16 noiembrie 2020, sub nr. 4798\/117\/2020, reclaman\u0163ii A. \u015fi B., \u00een contradictoriu cu p\u00e2r\u00e2tul Colegiul C., au solicitat obligarea acestuia din urm\u0103 s\u0103 le lase, \u00een deplin\u0103 proprietate \u0219i posesie, imobilul teren intravilan situat \u00een Cluj-Napoca, provizoriu \u00eenscris \u00een C.F. nr. x Cluj-Napoca, nr. C.F. vechi x, cu nr. topografic x, \u00een suprafa\u021b\u0103 de 543 m.p., cu cheltuieli de judecat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen drept, au fost invocate dispozi\u0163iile art. 563 C.civ.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">P\u00e2r\u00e2tul nu a depus \u00eent\u00e2mpinare, \u00eens\u0103, la 12.03.2021, a depus note scrise, prin care a invocat \u00eemprejurarea c\u0103 terenurile \u015fi cl\u0103dirile pe care le de\u0163ine \u00een administrare sunt proprietatea Prim\u0103riei Municipiului Cluj-Napoca, astfel c\u0103 nu are calitate procesual\u0103 pasiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin modificarea de ac\u0163iune depus\u0103 la 30.03.2021, reclaman\u0163ii au chemat \u00een judecat\u0103 pe p\u00e2r\u00e2tul Municipiul Cluj-Napoca, al\u0103turi de p\u00e2r\u00e2tul ini\u0163ial, solicit\u00e2nd obligarea acestuia s\u0103 le lase, \u00een deplin\u0103 proprietate \u015fi posesie, imobilul sus-men\u0163ionat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin \u00eent\u00e2mpinare, p\u00e2r\u00e2tul Municipiul Cluj-Napoca a solicitat, \u00een principal, respingerea ac\u0163iunii, ca inadmisibil\u0103, iar, pe fond, ca ne\u00eentemeiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin r\u0103spunsul la \u00eent\u00e2mpinare, reclaman\u0163ii au \u00eenvederat c\u0103 imobilul revendicat nu intr\u0103 sub inciden\u0163a Legii nr. 10\/2001.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin \u00eencheierea de \u015fedin\u0163\u0103 din 25.05.2021, instan\u0163a a respins excep\u0163ia lipsei calit\u0103\u0163ii procesuale pasive a Colegiului C., ca ne\u00eentemeiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">2. Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin sentin\u0163a nr. 552 din 13.09.2021, Tribunalul Cluj \u2013 Sec\u0163ia civil\u0103 a admis excep\u0163ia inadmisibilit\u0103\u0163ii ac\u0163iunii \u00een revendicare, invocat\u0103 din oficiu, \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, a respins, ca inadmisibil\u0103, ac\u0163iunea formulat\u0103 \u015fi modificat\u0103 de reclaman\u0163ii A. \u015fi B. \u00een contradictoriu cu p\u00e2r\u00e2\u0163ii C. \u015fi Municipiul Cluj-Napoca.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">3. Hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een apel<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin decizia nr. 232\/A din 28.09.2023, Curtea de Apel Cluj \u2013 Sec\u0163ia I civil\u0103 a respins, ca nefondat, apelul formulat de c\u0103tre reclaman\u0163ii A. \u015fi B. \u00eempotriva sentin\u0163ei enun\u0163ate mai sus.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">4. Calea de atac formulat\u0103 \u00een cauz\u0103<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cempotriva deciziei nr. 232\/A\/2023 a Cur\u0163ii de Apel Cluj \u2013 Sec\u0163ia I civil\u0103 au declarat recurs, \u00eentemeiat pe dispozi\u0163iile art. 488 alin. 1 pct. 5 \u015fi 8 C.proc.civ., reclaman\u0163ii A. \u015fi B.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">4.1. Printr-o prim\u0103 critic\u0103, subsumat\u0103 motivului de casare prev\u0103zut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., recuren\u0163ii reclaman\u0163i au ar\u0103tat c\u0103 instan\u0163a de apel a f\u0103cut o gre\u015fit\u0103 interpretare \u015fi aplicare a prevederilor art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10\/2001, atunci c\u00e2nd a re\u0163inut c\u0103 reprezint\u0103 preluare abuziv\u0103 \u015fi ipoteza \u00een care preluarea s-a realizat \u00een lips\u0103 de titlu, \u00een ceea ce prive\u015fte cota de 1\/4 din imobil.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aceast\u0103 interpretare este contrar\u0103 literei \u015fi spiritului legii, fiind necesar ca textul legal s\u0103 fie interpretat \u00een str\u00e2ns\u0103 coroborare cu dispozi\u0163iile din Normele metodologice de punere \u00een aplicare a actului normativ sus-men\u0163ionat.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Astfel, potrivit art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 10\/2001, prin \u201eimobile preluate \u00een mod abuziv\u201d se \u00een\u0163elege: \u201eorice alte imobile preluate f\u0103r\u0103 titlu valabil sau f\u0103r\u0103 respectarea dispozi\u0163iilor legale \u00een vigoare la data prelu\u0103rii, precum \u015fi cele preluate f\u0103r\u0103 temei legal prin acte de dispozi\u0163ie ale organelor locale ale puterii sau ale administra\u0163iei de stat\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Noma legal\u0103 impune existen\u0163a unui prelu\u0103ri a imobilelor, respectiv a trecerii acestora \u00een proprietatea Statului rom\u00e2n \u00een perioada de referin\u0163\u0103, iar aceast\u0103 trecere ar trebui s\u0103 fie reflectat\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, \u00een orice tip de act\/document, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 legiuitorul a prev\u0103zut, at\u00e2t \u00een textul articolului, c\u00e2t \u015fi \u00een Normele metodologice, necesitatea existen\u0163ei unor titluri valabile sau nevalabile sau a unor acte de dispozi\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Potrivit art. 11.1. din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10\/2001 din 2007: \u201ePrin utilizarea sintagmei generice imobilele expropriate, legiuitorul a avut \u00een vedere includerea sub inciden\u0163a legii a tuturor exproprierilor f\u0103cute \u00een perioada de referin\u0163\u0103, indiferent de calificarea titlului \u00een temeiul c\u0103rora acestea au fost expropriate (ca fiind valabil sau nu). Important pentru stabilirea inciden\u0163ei acestor norme speciale este dovedirea faptului c\u0103 preluarea a intervenit ca urmare a unei exproprieri dispuse ca atare \u00een baza unui act normativ generic sau individual de expropriere (nu are relevan\u0163\u0103 asupra inciden\u0163ei legii faptul c\u0103 exproprierea a privit numai construc\u0163ii sau numai terenuri, deoarece aceasta era o form\u0103 abuziv\u0103 de a restr\u00e2nge cuantumul desp\u0103gubirilor). \u00cen aceste cazuri, persoana \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 este \u0163inut\u0103 a indica sau, dup\u0103 caz, a depune \u00een cadrul notific\u0103rii sau actelor doveditoare actul normativ ori decizia administrativ\u0103 \u00een temeiul c\u0103reia s-a f\u0103cut sau s-a dispus exproprierea.\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acela\u015fi text legal se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een Normele metodologice din 2003, care au fost abrogate prin Normele metodologice din 2007.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin urmare, potrivit legiuitorului, pentru a intra sub inciden\u0163a Legii nr. 10\/2001, este necesar\u0103 dovedirea faptului c\u0103 exproprierea a fost dispus\u0103 \u00een baza unui act normativ, iar persoanele \u00eendrept\u0103\u0163ite sunt \u0163inute fie doar s\u0103 indice, fie s\u0103 depun\u0103 actele normative sau deciziile administrative \u00een baza c\u0103rora s-a dispus exproprierea imobilelor lor, pentru a putea beneficia de prevederile acestui act normativ.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen spe\u0163\u0103 \u00eens\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte cota de 1\/4 din teren, nu exist\u0103 niciun act prin care s\u0103 se fi dispus exproprierea, astfel c\u0103 nu se poate sus\u0163ine c\u0103 acest imobil ar intra sub inciden\u0163a Legii nr. 10\/2001, chiar \u015fi \u00een situa\u0163ia \u00een care ar fi avut loc o \u201eexpropriere\u201d de facto \u00een perioada comunist\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u015fadar, solu\u0163ionarea situa\u0163iei juridice nu s-ar fi putut realiza \u00een baza prevederilor legii speciale, a\u015fa cum, \u00een mod gre\u015fit, au considerat at\u00e2t prima instan\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi instan\u0163a de apel, deoarece nu exist\u0103 o dovad\u0103 a prelu\u0103rii abuzive.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een prezentul litigiu, nu s-a f\u0103cut dovada unei prelu\u0103ri abuzive, c\u00e2t\u0103 vreme nu exist\u0103 niciun document care s\u0103 ateste preluarea imobilului de c\u0103tre Statul rom\u00e2n \u00een perioada de referin\u0163\u0103, instan\u0163ele puteau, cel mult, s\u0103 prezume c\u0103 a avut loc o astfel de preluare, \u00eens\u0103 tot legiuitorul este cel care a stabilit condi\u0163iile \u00een care poate s\u0103 opereze o atare prezum\u0163ie de preluare abuziv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest sens, au indicat prevederile pct. 1 Capitolul I din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10\/2001, din 2007 &#8211; Principiile de solu\u0163ionare a notific\u0103rilor, conform c\u0103rora, \u201e\u00een procesul de solu\u0163ionare a notific\u0103rilor depuse de persoanele \u00eendrept\u0103\u0163ite, institu\u0163iile \u015fi persoanele implicate \u00een executarea legii vor avea \u00een vedere respectarea urm\u0103toarelor principii \u015fi proceduri necesare aplic\u0103rii corecte \u015fi unitare a legii: (&#8230;) e) sarcina probei propriet\u0103\u0163ii, a de\u0163inerii legale a acesteia la momentul deposed\u0103rii abuzive \u015fi a calit\u0103\u0163ii de persoan\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 la restituire revine persoanei care pretinde dreptul, \u00een conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit. a) \u015fi ale art. 23 din lege. \u00cen cazul \u00een care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formal\u0103 a prelu\u0103rii de c\u0103tre stat (de exemplu, decizia administrativ\u0103 nu este g\u0103sit\u0103, iar imobilul respectiv se reg\u0103se\u015fte \u00een patrimoniul statului dup\u0103 data invocat\u0103 ca fiind data prelu\u0103rii bunului), solu\u0163ionarea notific\u0103rii se va face \u00een func\u0163ie \u015fi de acest element &#8211; faptul c\u0103 imobilul se reg\u0103se\u015fte \u00een patrimoniul statului constituie o prezum\u0163ie relativ\u0103 de preluare abuziv\u0103\u201d. Aceea\u015fi prevedere se reg\u0103sea \u015fi \u00een cuprinsul Normelor metodologice din 2003.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, pentru a putea opera prezum\u0163ia c\u0103 terenul a fost preluat abuziv \u00een perioada regimului comunist, acesta ar trebui s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een patrimoniul Statului Rom\u00e2n sau al Municipiului Cluj-Napoca, ceea ce nu este cazul \u00een spe\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mai mult, potrivit Capitolului II din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10\/2001, din 2007, \u201e\u00een \u00een\u0163elesul prezentelor norme metodologice, sintagmele \u015fi formul\u0103rile prev\u0103zute de lege au urm\u0103toarele semnifica\u0163ii: (&#8230;) &#8211; unitate de\u0163in\u0103toare este fie entitatea cu personalitate juridic\u0103 care exercit\u0103, \u00een numele statului, dreptul de proprietate public\u0103 sau privat\u0103 cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, prim\u0103rie, institu\u0163ia prefectului sau orice alt\u0103 institu\u0163ie public\u0103), fie entitatea cu personalitate juridic\u0103 care are \u00eenregistrat \u00een patrimoniul s\u0103u, indiferent de titlul cu care a fost \u00eenregistrat, bunul care face obiectul legii (regii autonome, societ\u0103\u0163i\/companii na\u0163ionale \u015fi societ\u0103\u0163i comerciale cu capital de stat, organiza\u0163ii cooperatiste)\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin urmare, \u00een\u0163elesul no\u0163iunii de \u201epreluare abuziv\u0103\u201d \u00een contextul legilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate semnific\u0103 trecerea, \u00een patrimoniul statului, a dreptului de proprietate asupra terenului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cens\u0103, \u00een procesul de fa\u0163\u0103, o \u201epreluare\u201d din patrimoniul antecesorului nu a avut loc, ci doar o ocupare \u00een fapt, niciun moment, p\u00e2r\u00e2\u0163ii intima\u0163i neinvoc\u00e2nd existen\u0163a unui drept de proprietate asupra imobilului \u015fi nedepun\u00e2nd un titlu cu privire la teren.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dimpotriv\u0103, au sus\u0163inut, inclusiv \u00een \u00eent\u00e2mpinarea formulat\u0103 pe fondul cauzei, c\u0103 nu sunt proprietarii cotei de 1\/4 din terenul av\u00e2nd num\u0103rul topografic 5267.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Potrivit \u00eencheierilor emise de O.C.P.I. Cluj, \u015fi la momentul actual, Municipiul Cluj-Napoca nu se consider\u0103 proprietar al cotei de 1\/4 din imobilul \u00eenscris \u00een C.F., ci numai asupra cotei de 3\/4 din imobil, din moment ce a realizat, \u00een cursul anului 2017, o dezlipire a cotei de 3\/4 din terenul av\u00e2nd num\u0103rul topografic 5267, \u00een scopul realiz\u0103rii lucr\u0103rilor de cadastrare a imobilelor aflate \u00een proprietatea sa.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cencheierea O.C.P.I. nr. 20693\/10.02.2017, depus\u0103 de c\u0103tre p\u00e2r\u00e2t ca anex\u0103 la \u00eent\u00e2mpinare, men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 suprafa\u0163a imobilului cu nr. topografic x, \u00eenscris \u00een cartea funciar\u0103 nr. x U.A.T. Cluj-Napoca, av\u00e2nd proprietarii D., \u00een cot\u0103 de 1\/4 de sub B.1, G.I.G.C.L. a jud. Cluj &#8211; Statul Rom\u00e2n, \u00een cot\u0103 de 3\/4 de sub B.2, a fost diminuat\u0103 de la 2.173 m.p. la suprafa\u0163a de 543 m.p., iar \u201ediferen\u0163a de 1.630 m.p. (reprezent\u00e2nd cota de 3\/4 de sub B.2) se constituie imobilul cu nr. cadastral 324421\/U.A.T. Cluj-Napoca\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u015fadar, este ne\u00eentemeiat\u0103 constatarea instan\u0163ei de apel potrivit c\u0103reia, independent de suprafa\u0163a \u00eemprejmuit\u0103 de Liceul C., \u00eenc\u0103 de la preluarea cotei de \u00be din imobilul cu nr. top. 5267, Statul Rom\u00e2n a intrat \u00een st\u0103p\u00e2nirea de fapt a \u00eentregului imobil, preluarea fiind una abuziv\u0103, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een dispozi\u0163iile Legii nr. 10\/2001.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Instan\u0163a de apel a ignorat dispozi\u0163iile din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10\/2001, de\u015fi recuren\u0163ii reclaman\u0163i au sus\u0163inut inciden\u0163a acestora \u015fi au explicat motivele pentru care imobilul revendicat nu intr\u0103 sub inciden\u0163a actului normativ men\u0163ionat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen continuare, recuren\u0163ii au invocat, cu titlu de jurispruden\u0163\u0103, decizia nr. 1103\/2009 \u015fi decizia nr. 4100\/2005 ale \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 instan\u0163a suprem\u0103 a subliniat necesitatea stabilirii datei prelu\u0103rii \u015fi a modului prin care imobilul a trecut \u00een proprietatea statului, ceea ce nu s-a realizat \u00een prezenta cauz\u0103, deoarece primele instan\u0163e \u00eenvestite doar au presupus, f\u0103r\u0103 a putea stabili cu exactitate, c\u00e2nd anume a avut loc ocuparea \u00een fapt a imobilului, respectiv c\u0103 \u00cenalta Curte a re\u0163inut necesitatea stabilirii existen\u0163ei unei prelu\u0103ri abuzive a imobilului pe baz\u0103 de dovezi, \u015fi nu prezumarea acesteia.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Separat de aceste aspecte, recuren\u0163ii au men\u0163ionat c\u0103 o eventual\u0103 prezum\u0163ie relativ\u0103 de preluare abuziv\u0103 ar putea opera doar \u00een cazul \u00een care imobilul s-ar reg\u0103si \u00een patrimoniul statului, ceea ce nu este cazul \u00een spe\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, raportat la dispozi\u0163iile legale \u015fi jurispruden\u0163a enun\u0163ate, c\u00e2t\u0103 vreme nu exist\u0103 un act de preluare, un titlu de proprietate al statului sau al U.A.T. Cluj-Napoca asupra cotei de 1\/4 din terenul \u00een litigiu \u015fi nicio dovad\u0103 c\u0103 terenul face parte din domeniul public sau privat al acestor entit\u0103\u0163i nu se poate discuta despre o \u201epreluare abuziv\u0103\u201d, situa\u0163ia juridic\u0103 \u00een litigiu neintr\u00e2nd sub inciden\u0163a Legii nr. 10\/2001.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">4.2. Instan\u0163a de apel a procedat la o interpretare \u015fi aplicare gre\u015fite a no\u0163iunii de \u201ebun\u201d, \u00een sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului, precum \u015fi a deciziei \u00een interesul legii nr. 33\/2008 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest sens, au ar\u0103tat c\u0103 instan\u0163a de apel a apreciat c\u0103 reclaman\u0163ii pot uza de dispozi\u0163iile dreptului comun doar \u00een cazul \u00een care s-ar putea prevala de existen\u0163a unui \u201ebun\u201d, \u00een sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Curtea a considerat \u00eens\u0103, \u00een mod gre\u015fit, c\u0103 speran\u0163a de a vedea ren\u0103scut\u0103 supravie\u0163uirea unui vechi drept de proprietate, care este de mult timp neexercitat, nu poate fi considerat\u0103 un \u201ebun actual\u201d \u015fi c\u0103 reclaman\u0163ii nu beneficiaz\u0103 nici de o crean\u0163\u0103 \u00een virtutea c\u0103reia s\u0103 poat\u0103 pretinde c\u0103 au, cel pu\u0163in, o speran\u0163\u0103 legitim\u0103 de a ob\u0163ine exerci\u0163iul efectiv al dreptului respectiv, \u00een condi\u0163iile \u00een care nu ar fi efectuat niciun demers judiciar sau administrativ timp de 18 ani pentru a redob\u00e2ndi proprietatea bunului, invoc\u00e2nd, \u00een acest sens, cauza Atanasiu contra Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen primul r\u00e2nd, raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1, no\u0163iunea de \u201ebun\u201d, \u00een sensul Conven\u0163iei \u015fi al jurispruden\u0163ei C.E.D.O., are o accep\u0163iune larg\u0103, care nu se limiteaz\u0103 numai la proprietatea asupra unor bunuri corporale, ci \u015fi la anumite drepturi \u015fi interese care pot constitui active.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u015fadar, \u00een sfera no\u0163iunii de \u201ebun\u201d intr\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile \u015fi imobile, dar \u015fi celelalte drepturi reale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru ca prevederile Conven\u0163iei s\u0103 fie aplicabile este necesar ca drepturile \u015fi interesele cu valoare economic\u0103 s\u0103 fie actuale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Curtea European\u0103 de Justi\u0163ie a stabilit c\u0103 no\u0163iunea de \u201ebunuri\u201d, con\u021binut\u0103 \u00een art. 1 din Protocolul nr. 1, poate acoperi at\u00e2t \u201ebunurile actuale\u201d, c\u00e2t \u015fi valori patrimoniale, inclusiv crean\u0163e \u00een baza c\u0103rora reclamantul poate pretinde s\u0103 aib\u0103, cel pu\u0163in, o \u201esperan\u0163\u0103 legitim\u0103\u201d pentru a ob\u0163ine utilizarea efectiv\u0103 a unui drept de proprietate.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen schimb, speran\u0163a de a se vedea recunoscut\u0103 supravie\u0163uirea unui fost drept de proprietate nu poate fi considerat\u0103 drept un \u201ebun\u201d, \u00een sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, acesta fiind argumentul instan\u0163ei de apel \u00een pronun\u0163area solu\u0163iei de respingere a c\u0103ii de atac \u015fi, implicit, a ac\u0163iunii \u00een revendicare formulate de c\u0103tre reclaman\u0163i.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ra\u0163ionamentul instan\u0163ei de apel a plecat de la premisa gre\u015fit\u0103 c\u0103 dreptul de proprietate s-ar fi stins, de\u015fi reclaman\u0163ii au f\u0103cut dovada unui drept de proprietate actual, care nu s-a stins \u00een perioada regimului comunist, chiar dac\u0103 posesia bunului a fost exercitat\u0103 de c\u0103tre altcineva.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin urmare, recuren\u0163ii nu au pretins rena\u015fterea unui vechi drept de proprietate, dreptul \u00een discu\u0163ie nu s-a stins niciun moment din patrimoniul antecesorului lor, fiindu-le, ulterior, transmis prin succesiune.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen spe\u0163\u0103, nu se pune problema unui \u201efost drept de proprietate\u201d, care s\u0103 fi ren\u0103scut, ci este vorba despre un drept de proprietate continuu, care, potrivit dispozi\u0163iilor legale, nu s-a stins \u00een niciun fel.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Conform art. 644 \u015fi urm\u0103toarele din vechiul Cod civil, dreptul de proprietate se dob\u00e2nde\u015fte \u015fi se transmite prin succesiune, prin legate, prin conven\u0163ii, prin tradi\u0163iune, accesiune sau incorpora\u0163iune, prescrip\u0163ie, lege sau ocupa\u0163iune.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen perioada supus\u0103 analizei, legisla\u0163ia prevedea c\u0103 \u201edob\u00e2ndirea terenurilor cuprinse \u00een perimetrul construibil al localit\u0103\u0163ilor urbane \u015fi rurale se poate face numai prin mo\u015ftenire legal\u0103\u201d &#8211; art. 30 din Legea nr. 58\/1974.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cu alte cuvinte, dreptul de a transfera proprietatea prin acte juridice din patrimoniul persoanei fizice a fost interzis, cu excep\u0163ia mo\u015ftenirilor legale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin urmare, dreptul de proprietate s-a p\u0103strat \u00een patrimoniul antecesorului recuren\u0163ilor, iar, ulterior, a fost transmis acestora prin succesiune, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nu a intervenit nicio situa\u0163ie care s\u0103 fi determinat stingerea dreptului din patrimoniul lui D.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Potrivit dispozi\u0163iilor art. 480 din Codul civil de la 1864, proprietatea este \u201edreptul ce are cineva de a se bucura \u015fi a dispune de un lucru \u00een mod exclusiv \u015fi absolut, \u00een limitele determinate de lege\u201d, iar, potrivit dispozi\u0163iilor art. 481 din acela\u015fi act normativ, \u201enimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, dec\u00e2t \u00een caz de utilitate public\u0103 \u015fi printr-o just\u0103 \u015fi prealabil\u0103 desp\u0103gubire\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ac\u0163iunea \u00een revendicare formulat\u0103 de c\u0103tre recuren\u0163i este admisibil\u0103 \u015fi prin raportare la considerentele deciziei \u00een interesul legii nr. 33\/2008 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Astfel, prin decizia \u00een interesul legii sus-men\u0163ionat\u0103, s-a re\u0163inut c\u0103 \u201e(&#8230;) dar nici nu se poate aprecia c\u0103 existen\u0163a Legii nr. 10\/2001 exclude, \u00een toate situa\u0163iile, posibilitatea de a se recurge la ac\u0163iunea \u00een revendicare, c\u0103ci este posibil ca reclamantul \u00eentr-o atare ac\u0163iune s\u0103 se poat\u0103 prevala la r\u00e2ndul s\u0103u de un bun \u00een sensul art. 1 din Primul Protocol adi\u0163ional \u015fi trebuie s\u0103 i se asigure accesul la justi\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Este \u00eens\u0103 necesar a se analiza, \u00een func\u0163ie de circumstan\u0163ele concrete ale cauzei, \u00een ce m\u0103sur\u0103 legea intern\u0103 intr\u0103 \u00een conflict cu Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului \u015fi dac\u0103 admiterea ac\u0163iunii \u00een revendicare nu ar aduce atingere unui alt drept de proprietate, de asemenea ocrotit, ori securit\u0103\u0163ii raporturilor juridice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cu alte cuvinte, atunci c\u00e2nd exist\u0103 neconcordan\u0163e \u00eentre legea intern\u0103 \u015fi Conven\u0163ie, trebuie s\u0103 se verifice pe fond dac\u0103 \u015fi p\u00e2r\u00e2tul \u00een ac\u0163iunea \u00een revendicare nu are, la r\u00e2ndul s\u0103u, un bun \u00een sensul Conven\u0163iei &#8211; o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 anterioar\u0103 prin care i s-a recunoscut dreptul de a p\u0103stra imobilul; o speran\u0163\u0103 legitim\u0103 \u00een acela\u015fi sens, dedus\u0103 din dispozi\u0163iile legii speciale, unit\u0103 cu o jurispruden\u0163\u0103 constant\u0103 pe acest aspect &#8211; dac\u0103 ac\u0163iunea \u00een revendicare \u00eempotriva ter\u0163ului dob\u00e2nditor de bun\u0103-credin\u0163\u0103 poate fi admis\u0103 f\u0103r\u0103 desp\u0103gubirea ter\u0163ului la valoarea actual\u0103 de circula\u0163ie a imobilului etc. (&#8230;)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest punct, Curtea aminte\u015fte c\u0103, de principiu, literatura juridic\u0103 a admis de mult\u0103 vreme faptul c\u0103 revendicarea este o ac\u0163iune real\u0103, iar acest caracter se conserv\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t exist\u0103 \u015fi posibilitatea de a se readuce lucrul revendicat \u00een patrimoniul revendicantului. Dac\u0103 lucrul a disp\u0103rut dintr-o cauz\u0103 imputabil\u0103 uzurpatorului sau a fost transmis de acesta unui ter\u0163 care a dob\u00e2ndit \u00een mod iremediabil proprietatea lui, obiectul revendic\u0103rii urmeaz\u0103 a fi convertit \u00eentr-o preten\u0163ie de desp\u0103gubiri, caz \u00een care ac\u0163iunea devine personal\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen vederea aplic\u0103rii unitare a legii, \u00cenalta Curte va stabili c\u0103 legea special\u0103 \u00eenl\u0103tur\u0103 aplicarea dreptului comun, f\u0103r\u0103 ca pentru aceasta s\u0103 fie nevoie ca principiul s\u0103 fie \u00eencorporat \u00een textul legii speciale \u015fi c\u0103 aplicarea unor dispozi\u0163ii ale legii speciale poate fi \u00eenl\u0103turat\u0103 dac\u0103 acestea contravin Conven\u0163iei Europene a Drepturilor Omului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Aplicarea altor dispozi\u0163ii legale dec\u00e2t cele ale legii speciale, atunci c\u00e2nd acestea din urm\u0103 sunt contrare Conven\u0163iei, trebuie s\u0103 se fac\u0103 f\u0103r\u0103 a se aduce atingere drepturilor ap\u0103rate de Conven\u0163ie apar\u0163in\u00e2nd altor persoane.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u015fadar, decizia \u00ce.C.C.J. nr. 33\/2008 nu statueaz\u0103 doar asupra inadmisibilit\u0103\u0163ii de principiu a formul\u0103rii unei ac\u0163iuni \u00een revendicare \u00eentemeiate pe dreptul comun \u00een condi\u0163iile existen\u0163ei dispozi\u0163iilor legale speciale de reconstituire a dreptului de proprietate, ci arat\u0103 \u015fi care sunt limitele sau situa\u0163iile \u00een care un astfel de demers judiciar este admisibil.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin urmare, nu toate ac\u0163iunile av\u00e2nd ca obiect revendicarea de drept comun, ulterior adopt\u0103rii Legii nr. 10\/2001 \u015fi a deciziei nr. 33\/2008, se impune a fi respinse ca inadmisibile, ci instan\u0163ele de judecat\u0103 sunt datoare s\u0103 analizeze, de la caz la caz \u015fi \u00een func\u0163ie de circumstan\u0163ele concrete ale fiec\u0103rei spe\u0163e, dac\u0103 demersul judiciar este sau nu admisibil prin raportare la considerentele deciziei \u00cenaltei Cur\u0163i.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen prezenta cauz\u0103 sunt \u00eentrunite toate condi\u0163iile pentru promovarea unei ac\u0163iuni \u00een revendicare pe drept comun, chiar \u015fi \u00een cazul \u00een care terenul ar fi intrat sub&nbsp; inciden\u0163a Legii nr. 10\/2001.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest sens, men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 de\u0163in un \u201ebun\u201d, \u00een sensul art. 1 al Primului Protocol adi\u0163ional la Conven\u0163ia pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale, deoarece de\u0163in un drept de proprietate asupra imobilului \u00een litigiu, \u00een timp ce intima\u0163ii p\u00e2r\u00e2\u0163i de\u0163in doar posesia bunului, adic\u0103 pot invoca, cel mult, un drept de folosin\u0163\u0103, care \u00eens\u0103 nu este protejat de art. 1 din Protocol.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen plus, interpretarea no\u0163iunii de \u201ebun\u201d, \u00een sensul Conven\u0163iei, pentru a beneficia de dispozi\u0163iile deciziei \u00een interesul legii nr. 33\/2008, nu se limiteaz\u0103, a\u015fa cum a considerat instan\u0163a de apel, la recunoa\u015fterea dreptului la restituirea bunului de c\u0103tre o autoritate administrativ\u0103 sau prin hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Separat de acest aspect, \u00een analiza admisibilit\u0103\u0163ii cererii de revendicare de drept comun, instan\u0163a de apel avea obliga\u0163ia s\u0103 analizeze, \u00een raport cu decizia nr. 33\/2008, \u015fi dac\u0103 p\u00e2r\u00e2\u0163ii au, la r\u00e2ndul lor, un \u201ebun\u201d, \u00een sensul Conven\u0163iei, adic\u0103 o hot\u0103r\u00e2re anterioar\u0103 prin care s\u0103 le fi fost recunoscut dreptul de a p\u0103stra imobilul, o speran\u0163\u0103 legitim\u0103 \u00een acest sens sau dac\u0103 ac\u0163iunea \u00een revendicare \u00eempotriva unui ter\u0163 dob\u00e2nditor ar putea fi admis\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se impun\u0103 desp\u0103gubirea acestuia la valoarea actual\u0103 de circula\u0163ie a imobilului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A\u015fa cum s-a re\u0163inut \u00een practica judiciar\u0103 &#8211; decizia nr. 3894\/2013 a Cur\u0163ii de Apel Oradea &#8211; \u201edecizia nr. 33\/2008 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie vizeaz\u0103 protec\u0163ia dreptului de proprietate al unor ter\u0163e persoane \u015fi nu a Statului Rom\u00e2n, \u00een condi\u0163iile \u00een care acesta din urm\u0103 este cel care a preluat abuziv imobilele ce fac obiectul Legii nr. 10\/2001\u201d.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Or, \u00een spe\u0163\u0103, prin admiterea ac\u0163iunii \u00een revendicare nu s-ar aduce atingere dreptului niciunui ter\u0163 de bun\u0103-credin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Recuren\u0163ii mai sus\u0163in c\u0103 legea intern\u0103 intr\u0103 \u00een conflict cu Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup\u0103 cum s-a men\u0163ionat \u015fi \u00een considerentele deciziei nr. 33\/2008 a \u00ce.C.C.J., instan\u0163ele de judecat\u0103 au re\u0163inut constant c\u0103 legea special\u0103 contravine, \u00een anumite cazuri, art. 1 al Primului Protocol adi\u0163ional la Conven\u0163ia Drepturilor Omului, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, prioritatea normei din Conven\u0163ie.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen situa\u0163iile \u00een care s-a re\u0163inut c\u0103 reclamantul are un \u201ebun\u201d, \u00een sensul Conven\u0163iei, s-a stabilit, \u00een practica judiciar\u0103, c\u0103 legea intern\u0103 intr\u0103 \u00een conflict cu Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului \u015fi se impune asigurarea accesului reclamantului la justi\u0163ie printr-o judecat\u0103, pe fond, a cauzei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, nu se aduce atingere altui drept de proprietate ocrotit sau securit\u0103\u0163ii raporturilor juridice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Fa\u0163\u0103 de bunul \u00een litigiu nu s-a invocat de c\u0103tre niciunul dintre intima\u0163ii p\u00e2r\u00e2\u0163i existen\u0163a unui drept de proprietate, astfel c\u0103 revendicarea terenului nu aduce atingere intereselor altei persoane \u015fi nu pericliteaz\u0103 securitatea raporturilor juridice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup\u0103 cum se poate observa, p\u00e2r\u00e2tul Municipiul Cluj-Napoca a invocat un drept de proprietate doar asupra terenului cu num\u0103r cadastral 324421 \u015fi care cuprinde doar cota de 3\/4 din topograficul 5267, \u00een suprafa\u0163\u0103 de 1.630 m.p., \u015fi nu un drept de proprietate asupra terenului ce face obiectul litigiului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mai mult, prin solu\u0163ionarea cererii \u00een revendicare formulate de c\u0103tre reclaman\u0163i nu s-ar aduce atingere niciunui drept de proprietate al altor persoane, din moment ce nicio ter\u0163\u0103 persoan\u0103 nu justific\u0103 un interes cu privire la imobilul \u00een cauz\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen schimb, \u00een cazul \u00een care nu s-ar admite ac\u0163iunea \u00een revendicare, reclaman\u0163ii ar r\u0103m\u00e2ne proprietarii de carte funciar\u0103 ai unui imobil pentru care nu au posesia, ar fi \u0163inu\u0163i s\u0103 achite, \u00een continuare, impozitul aferent dreptului de proprietate \u015fi ar avea posibilitatea de a \u00eenstr\u0103ina nuda proprietate prin acte cu caracter gratuit sau oneros. A\u015fadar, securitatea raporturilor juridice este afectat\u0103 tocmai de men\u0163inerea situa\u0163iei actuale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, hot\u0103r\u00e2rea atacat\u0103 a fost dat\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea sau aplicarea gre\u015fit\u0103 a normelor de drept material &#8211; motiv de casare reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">4.3. Printr-o alt\u0103 critic\u0103, subsumat\u0103 prevederilor art. 488 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ., recuren\u0163ii reclaman\u0163i au ar\u0103tat c\u0103 instan\u0163a de apel nu a manifestat un rol activ \u00een aflarea adev\u0103rului, \u00een sensul c\u0103 nu s-a pronun\u0163at asupra criticilor invocate sub aspectul respect\u0103rii sau nerespect\u0103rii prevederilor legale -respectiv asupra dispozi\u0163iilor din Normele metodologice, indicate de c\u0103tre aceste p\u0103r\u0163i \u015fi asupra inciden\u0163ei lor \u00een spe\u0163\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Potrivit art. 22 C.proc.civ., judec\u0103torii au datoria s\u0103 st\u0103ruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice gre\u015feal\u0103 privind aflarea adev\u0103rului \u00een cauz\u0103, pe baza stabilirii faptelor \u015fi prin aplicarea corect\u0103 a legii, \u00een scopul pronun\u0163\u0103rii unei hot\u0103r\u00e2ri temeinice \u015fi legale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, instan\u0163ele de fond au nesocotit \u015fi dreptul recuren\u0163ilor reclaman\u0163i la un proces echitabil, deoarece, f\u0103c\u00e2nd o aplicare gre\u015fit\u0103 a normelor de drept, au limitat posibilitatea judec\u0103rii, pe fond, a cererii formulate (art. 6 C.proc.civ.).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">5. Ap\u0103r\u0103rile formulate \u00een cauz\u0103<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Intimatul p\u00e2r\u00e2t Municipiul Cluj-Napoca a formulat \u00eent\u00e2mpinare, prin care a invocat excep\u0163ia nulit\u0103\u0163ii recursului pentru ne\u00eencadrarea criticilor \u00een cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. 1 C.proc.civ.; pe fond, a solicitat respingerea recursului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Recuren\u0163ii reclaman\u0163i au depus r\u0103spuns la \u00eent\u00e2mpinare, \u00een afara termenului procedural, prin care au solicitat respingerea excep\u0163iei nulit\u0103\u0163ii recursului, precum \u015fi \u00eenl\u0103turarea ap\u0103r\u0103rilor formulate de c\u0103tre intimatul p\u00e2r\u00e2t Municipiul Cluj-Napoca.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">6. Procedura \u00een fa\u0163a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dosarul a fost \u00eenregistrat pe rolul \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie la 27.12.2023.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cauza a fost supus\u0103 procedurii de regularizare, nefiind \u00eentocmit raportul de admisibilitate fa\u021b\u0103 de data ini\u021bial\u0103 a dosarului, 16.11.2020, ulterioar\u0103 datei de 21.12.2018, c\u00e2nd au fost abrogate dispozi\u021biile art. 493 C.proc.civ.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La termenul din 25.04.2024, instan\u0163a a respins excep\u0163ia nulit\u0103\u0163ii recursului, invocat de intimatul p\u00e2r\u00e2t Municipiul Cluj-Napoca \u015fi a r\u0103mas \u00een pronun\u0163are asupra fondului recursului.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">7. Solu\u0163ia \u015fi considerentele \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Examin\u00e2nd decizia recurat\u0103, prin prisma criticilor formulate \u015fi a dispozi\u0163iilor art. 488 alin. 1 pct. 5, 6 \u015fi 8 C.proc.civ., \u00cenalta Curte constat\u0103 c\u0103 recursul este nefondat, pentru urm\u0103toarele considerente:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">7.1. Sus\u0163inerile referitoare la interpretarea \u015fi aplicarea gre\u015fit\u0103 a dispozi\u0163iilor art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10\/2001, prin coroborare \u015fi cu art. 11.1. din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, aprobate prin H.G. nr. 250\/2007, sunt ne\u00eentemeiate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen mod corect, instan\u0163a de apel a considerat c\u0103 este incident\u0103 ipoteza a doua reglementat\u0103 \u00een art. 2 alin. 1 lit. i din Lege, care vizeaz\u0103 situa\u0163ia prelu\u0103rii imobilelor f\u0103r\u0103 respectarea dispozi\u0163iilor legale \u00een vigoare la data prelu\u0103rii \u015fi care, \u00een concep\u0163ia legiuitorului actului normativ special de repara\u0163ie, constituie tot o preluare abuziv\u0103, ca \u015fi \u00een cazul imobilelor preluate cu sau f\u0103r\u0103 titlu valabil. Astfel, inten\u0163ia legiuitorului a constat \u00een acordarea m\u0103surilor reparatorii persoanelor \u00eendrept\u0103\u0163ite pentru toate ipotezele de preluare abuziv\u0103, neexist\u00e2nd vreo ra\u0163iune pentru care ar fi exclus\u0103 ipoteza imobilelor preluate \u00een fapt de c\u0103tre stat, \u00een absen\u0163a unui act normativ sau document de preluare, \u015fi care constituie o situa\u0163ie mult mai grav\u0103, din punct de vedere juridic, dec\u00e2t cea a prelu\u0103rii \u00een baza unui titlu, valabil sau nu. Pe de alt\u0103 parte, este evident c\u0103 cea de-a doua ipotez\u0103 reglementat\u0103 \u00een art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10\/2001, cea a prelu\u0103rii f\u0103r\u0103 respectarea dispozi\u0163iilor legale \u00een vigoare, este menit\u0103 s\u0103 acopere orice alt\u0103 situa\u0163ie de preluare dec\u00e2t cea \u00een baza unui titlu valabil sau nevalabil, \u00een contextul \u00een care prelu\u0103rile cu titlu valabil, considerate, de asemenea, abuzive, sunt eviden\u0163iate \u00een art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10\/2001, iar cele f\u0103r\u0103 titlu valabil sau \u00een absen\u0163a unui temei legal, \u00een baza unor acte de dispozi\u0163ie ale organelor locale ale puterii sau ale administra\u0163iei de stat constituie ipoteze distincte, men\u0163ionate \u00een art. 2 alin. 1 lit. i, teza I \u015fi teza a III-a. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, chiar \u00een perioada regimului politic trecut, orice preluare trebuia s\u0103 se fundamenteze pe un titlu (cum este cazul, de exemplu, al celorlalte dou\u0103 imobile preluate, \u00een baza Decretului nr. 223\/1974, respectiv \u00een baza Decretului de expropriere nr. 91\/1976 &#8211; eviden\u0163iat doar pentru exemplificare), astfel \u00eenc\u00e2t ipoteza imobilelor preluate f\u0103r\u0103 respectarea dispozi\u0163iilor legale \u00een vigoare la data prelu\u0103rii se suprapune \u00eentocmai cu situa\u0163ia imobilului revendicat de reclaman\u0163i, care a fost preluat \u00een fapt de c\u0103tre Statul rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C\u00e2t prive\u015fte art. 11.1. din Normele metodologice, care se refer\u0103 la existen\u0163a unui titlu de expropriere, valabil sau nu, respectiv la indicarea sau depunerea de c\u0103tre notificatori a actului normativ ori deciziei administrative \u00een baza c\u0103reia a avut loc exproprierea, acest text de lege nu este incident \u00een cauz\u0103, deoarece vizeaz\u0103 asemenea exproprieri, care au avut loc \u00een baza unui act normativ individual sau generic de expropriere sau a unei simple decizii administrative, iar nu \u015fi prelu\u0103rile \u00een fapt, cum este situa\u0163ia din prezentul litigiu. Nu se poate considera, \u00een raport cu con\u0163inutul din Norma metodologic\u0103 evocat\u0103 mai sus, c\u0103, prin inexisten\u0163a referirilor la exproprierile sau prelu\u0103rile, \u00een orice alt\u0103 modalitate, respectiv, \u00een fapt, legiuitorul Normei ar fi \u00een\u0163eles s\u0103 exclud\u0103 o asemenea ipotez\u0103 de preluare, reg\u0103sit\u0103 \u00een Legea nr. 10\/2001. Aceasta, \u00eentruc\u00e2t Normele metodologice au for\u0163\u0103 juridic\u0103 inferioar\u0103 legii, av\u00e2nd menirea de a explicita \u015fi pune \u00een aplicare actul normativ superior, iar nu de a-l completa \u015fi, cu at\u00e2t mai pu\u0163in, de a prevedea situa\u0163ii de excep\u0163ie de la lege, cum ar fi, conform ra\u0163ionamentului recuren\u0163ilor, excluderea prelu\u0103rilor \u00een fapt ale imobilelor de la acordarea repara\u0163iei prev\u0103zute de legea special\u0103 (art. 4 din Legea nr. 24\/2000 privind normele de tehnic\u0103 legislativ\u0103 pentru elaborarea actelor normative, care instituie principiul ierarhiei actelor normative).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Normele metodologice din 2007 reglementeaz\u0103, \u00een mod expres, ipotezele \u00een care preluarea nu este considerat\u0103 ca fiind abuziv\u0103, cu consecin\u0163a neinciden\u0163ei legii speciale de repara\u0163ie (art. 1.3. lit. c), situa\u0163ia prelu\u0103rii \u00een fapt nef\u0103c\u00e2nd parte dintr-o asemenea categorie, care se refer\u0103 la confiscarea unor bunuri de c\u0103tre stat, ca urmare a m\u0103surii confisc\u0103rii dispuse de instan\u0163\u0103, ca m\u0103sur\u0103 complementar\u0103 pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni economice, la confiscarea unor bunuri ca urmare a s\u0103v\u00e2r\u015firii unor crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii sau crime de r\u0103zboi, la distrugerile de construc\u0163ii \u00een timp de r\u0103zboi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Referitor la sus\u0163inerile privind necesitatea reg\u0103sirii imobilului \u00een patrimoniul statului, fa\u0163\u0103 de dispozi\u0163iile din pct. 1 Capitolul I \u015fi Capitolul II din Normele metodologice din 2007, viz\u00e2nd prezum\u0163ia de preluare abuziv\u0103 \u015fi entit\u0103\u0163ile care sunt considerate unit\u0103\u0163i de\u0163in\u0103toare, acestea sunt formulate omisso medio, cu excluderea c\u0103ii de atac a apelului, astfel \u00eenc\u00e2t nu pot forma obiect de examinare direct \u00een recurs.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen subsidiar, critica este \u015fi ne\u00eentemeiat\u0103. No\u0163iunea de \u201epatrimoniu al statului\u201d \u00een sensul pct. 1 Capitolul I lit. e din Norme, care s\u0103 conduc\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte imobilul \u00een discu\u0163ie, la aplicarea prezum\u0163iei relative de preluare abuziv\u0103, are un con\u0163inut mai larg dec\u00e2t cel invocat de recuren\u0163i, incluz\u00e2nd \u015fi un patrimoniu de facto, \u00een care se reg\u0103sesc bunurile preluate \u00een fapt. Este evident c\u0103 nu se poate re\u0163ine c\u0103 \u201epatrimoniu\u201d se refer\u0103 doar la bunurile pentru care statul justific\u0103 un drept de proprietate \u015fi un titlu \u00een baza c\u0103ruia au fost preluate, deoarece, \u00eentr-un asemenea caz, ac\u0163iunea \u00een revendicare de drept comun ar fi respins\u0103 \u00een mod automat, \u00een contextul \u00een care statul a dob\u00e2ndit bunul de la reclamant sau antecesorii s\u0103i, cei implica\u0163i av\u00e2nd, deci, acela\u015fi autor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, nu prezint\u0103 relevan\u0163\u0103 ce entit\u0103\u0163i sunt considerate \u201eunit\u0103\u0163i de\u0163in\u0103toare\u201d \u00een sensul dispozi\u0163iilor din Capitolul II din Norme, \u00eentruc\u00e2t acest aspect vizeaz\u0103 persoana juridic\u0103 care trebuia sesizat\u0103 cu notificare, ceea ce presupunea urmarea procedurii reglementate de Legea nr. 10\/2001, \u00een niciun caz neput\u00e2ndu-se re\u0163ine c\u0103 o asemenea procedur\u0103 este exclus\u0103 \u00een cazul prelu\u0103rilor \u00een fapt.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00eemprejurarea c\u0103 p\u00e2r\u00e2tul Municipiul Cluj-Napoca nu s-ar considera proprietar al terenului \u00een litigiu, \u00eentruc\u00e2t ar fi procedat la dezlipirea imobilului corespunz\u0103tor cotei de 3\/4, preluat \u00een baza Decretului nr. 223\/1974, este infirmat\u0103 de pozi\u0163ia procesual\u0103 a acestei p\u0103r\u0163i exprimat\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpinare, prin care a ar\u0103tat c\u0103, potrivit dispozi\u0163iilor art. 166 alin. 41 din Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nr. 84\/1995, \u00een prezent abrogat\u0103, respectiv art. 112 alin. 2 din Legea educa\u0163iei na\u0163ionale nr. 1\/2011, terenurile liceelor fac parte din domeniul public local \u015fi sunt administrate de c\u0103tre consiliile locale \u00een a c\u0103ror raz\u0103 teritorial\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe de alt\u0103 parte, considerentul instan\u0163ei de apel, \u00een sensul c\u0103 ocuparea, \u00een fapt, a imobilului revendicat a avut loc la momentul prelu\u0103rii terenului corespunz\u0103tor cotei de 3\/4, supune dezbaterii un aspect de fapt, necenzurabil \u00een recurs fa\u0163\u0103 de actuala structur\u0103 a c\u0103ii extraordinare de atac, configurat\u0103 prin motivele de casare reglementate \u00een art. 488 alin. 1 C.proc.civ.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Referitor la ignorarea de c\u0103tre Curtea de Apel a dispozi\u0163iilor din Normele metodologice sus-enun\u0163ate, motiv de casare care se circumscrie art. 488 alin. 1 pct. 6 C.proc.civ., aceast\u0103 critic\u0103 nu poate fi re\u0163inut\u0103, deoarece, cum s-a ar\u0103tat deja, parte din aceste prevederi nu au fost evocate \u00een apel, ci, direct, \u00een recurs (pct. 1 Capitolul I lit. e, Capitolul II), iar, \u00een ceea ce prive\u015fte inciden\u0163a pct. 1 Capitolul I lit. e, acesta reprezint\u0103 un simplu argument, de altfel, examinat de \u00cenalta Curte \u00een prezentul recurs, la care s-a r\u0103spuns implicit prin decizia atacat\u0103, cu ocazia analiz\u0103rii no\u0163iunii de \u201epreluare abuziv\u0103\u201d \u00een sensul art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10\/2001.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen ceea ce prive\u015fte deciziile instan\u0163ei supreme men\u0163ionate cu titlu de jurispruden\u0163\u0103 \u015fi care ar viza necesitatea stabilirii de c\u0103tre instan\u0163e a modalit\u0103\u0163ii de preluare \u015fi a datei acesteia, precum \u015fi a existen\u0163ei unor dovezi clare de preluare abuziv\u0103, iar nu a unor simple prezum\u0163ii, critica este, de asemenea, ne\u00eentemeiat\u0103. Cum s-a expus \u00een precedent, Curtea a re\u0163inut modalitatea de preluare a terenului, respectiv, \u00een fapt, \u015fi momentul trecerii bunului la stat, odat\u0103 cu preluarea terenului aferent cotei de 3\/4, prin Decretul nr. 223\/1974.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Totodat\u0103, chiar recuren\u0163ii au ar\u0103tat c\u0103 dispozi\u0163iile pct. 1 lit. e, Capitolul I din Normele metodologice reglementeaz\u0103 prezum\u0163ia de preluare abuziv\u0103 a unui imobil, raportat la aflarea bunului \u00een patrimoniul statului ulterior datei prelu\u0103rii, astfel \u00eenc\u00e2t nu se poate sus\u0163ine c\u0103 prezum\u0163ia nu reprezint\u0103 un mijloc de prob\u0103 relevant pentru re\u0163inerea \u00eendeplinirii acestei cerin\u0163e legale. Pe de alt\u0103 parte, Curtea nu a avut \u00een vedere, sub acest aspect, doar o prezum\u0163ie de preluare, ci, dup\u0103 cum rezult\u0103 din considerentele deciziei atacate, s-a raportat \u015fi la expertiza tehnic\u0103 efectuat\u0103 \u00een cauz\u0103, concluzion\u00e2nd c\u0103 diferen\u0163a de teren revendicat\u0103 de reclaman\u0163i \u015fi care nu este ocupat\u0103 de Liceul C. este inclus\u0103 \u00een conturul imobiliar cu nr. cadastral x \u015fi este ocupat\u0103 de proprietarii imobilului de la nr. top. x. Prin urmare, instan\u0163a s-a referit, \u00een stabilirea modalit\u0103\u0163ii de preluare \u015fi a momentului \u00een care a intervenit aceasta, la un ansamblu probator, const\u00e2nd \u00een prezum\u0163ii, raport de expertiz\u0103 \u015fi \u00eenscrisurile depuse la dosar. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, concluzia Cur\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte preluarea, raportat la probele administrate, reprezint\u0103 o chestiune de fapt, care nu poate fi cenzurat\u0103 \u00een recurs, fa\u0163\u0103 de modul de configurare a art. 488 alin. 1 C.proc.civ., care nu permite formularea unor motive de netemeinicie a hot\u0103r\u00e2rii atacate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, sub toate aspectele examinate \u00een precedent, nu se poate re\u0163ine c\u0103 instan\u0163a de apel ar fi procedat la o gre\u015fit\u0103 interpretare \u015fi aplicare a dispozi\u0163iilor legale enun\u0163ate mai sus, concluzia prelu\u0103rii abuzive a imobilului \u00een litigiu \u015fi, mai departe, a necesit\u0103\u0163ii urm\u0103rii procedurii speciale prev\u0103zute de Legea nr. 10\/2001 fiind corect\u0103. Nu sunt, ca atare, \u00eentrunite condi\u0163iile motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">7.2. Criticile viz\u00e2nd \u00eenc\u0103lcarea dispozi\u0163iilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adi\u0163ional la Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului \u015fi a deciziei \u00een interesul legii nr. 33\/2008 sunt, de asemenea, ne\u00eentemeiate.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen analizarea problemei admisibilit\u0103\u0163ii ac\u0163iunilor \u00eentemeiate pe dispozi\u0163iile dreptului comun, av\u00e2nd ca obiect revendicarea imobilelor preluate abuziv \u00een perioada 6 martie 1945 \u2013 22 decembrie 1989, formulate dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a Legii nr. 10\/2001, decizia \u00een interesul legii nr. 33\/2008 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie \u2013 Sec\u0163iile Unite a statuat sub trei aspecte majore, \u015fi anume: concursul dintre legea special\u0103 \u015fi cea general\u0103 se rezolv\u0103 \u00een favoarea primeia, potrivit principiului \u201especialia generalibus derogant\u201d, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 o dispozi\u0163ie expres\u0103 \u00een acest sens, \u00een con\u0163inutul legii speciale; dac\u0103 exist\u0103 neconcordan\u0163e \u00eentre legea special\u0103, Legea nr. 10\/2001, \u015fi Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului, documentul european are prioritate; prevalen\u0163a Conven\u0163iei poate fi dat\u0103 \u00een cadrul ac\u0163iunii \u00een revendicare de drept comun doar dac\u0103 nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate sau principiului securit\u0103\u0163ii raporturilor juridice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, decizia \u00een interesul legii vizeaz\u0103 coordonatele de judecat\u0103 ale unei ac\u0163iuni \u00een revendicare \u00eentemeiate pe dispozi\u0163iile dreptului comun \u00een materie, respectiv art. 480 din vechiul Cod civil (art. 563 din actualul act normativ), stabilind, potrivit considerentelor, c\u0103 pot uza de aceast\u0103 ac\u0163iune doar persoanele exceptate de la aplicarea actului normativ special \u015fi cele care, din motive independente de voin\u0163a lor, nu au putut recurge la procedura Legii nr. 10\/2001, sub rezerva ca imobilul pretins s\u0103 nu fi fost dob\u00e2ndit cu bun\u0103-credin\u0163\u0103 de c\u0103tre un ter\u0163. Regula r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 cea a aplic\u0103rii legii speciale, \u00een raport cu care nu exist\u0103 un drept de op\u0163iune pentru fostul titular al dreptului de proprietate. Totodat\u0103, mai trebuie observat c\u0103 a recunoa\u015fte posibilitatea valorific\u0103rii, pe calea dreptului comun, a unor preten\u0163ii care fac obiect de reglementare al legii speciale ar \u00eensemna, pe l\u00e2ng\u0103 nesocotirea raportului dintre norma general\u0103 \u015fi norma special\u0103, consacrarea unei discrimin\u0103ri \u00eentre persoanele ce au urmat procedura prev\u0103zut\u0103 de legea special\u0103 \u015fi cele care se adreseaz\u0103 direct instan\u0163ei de judecat\u0103, pentru a beneficia de alte consecin\u0163e juridice dec\u00e2t cele prev\u0103zute de legea special\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Mai departe, \u00een examinarea raportului dintre legea na\u0163ional\u0103 \u015fi Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului, \u00cenalta Curte a re\u0163inut \u015fi ipoteza \u00een care reclamantul care formuleaz\u0103 ac\u0163iune \u00een revendicare se poate prevala de un \u201ebun\u201d \u00een sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adi\u0163ional la Conven\u0163ie, caz \u00een care, pentru asigurarea dreptului de acces la justi\u0163ie, acestuia i se permite promovarea demersului judiciar respectiv, o solu\u0163ie favorabil\u0103 fiind \u00eens\u0103 condi\u0163ionat\u0103 de \u00eendeplinirea mai multor parametri. Astfel, trebuie eviden\u0163iat \u015fi justificat, mai \u00eent\u00e2i, conflictul dintre norma intern\u0103 \u015fi Conven\u0163ia European\u0103, ulterior cercet\u00e2ndu-se dac\u0103 preten\u0163iilor reclamantului nu i se opune un alt drept de proprietate, valabil dob\u00e2ndit, \u00een al\u0163i termeni, dac\u0103 p\u00e2r\u00e2tul din ac\u0163iunea \u00een revendicare nu are, la r\u00e2ndul s\u0103u, un \u201ebun\u201d, \u00een \u00een\u0163elesul documentului european, const\u00e2nd, de exemplu, \u00eentr-o hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 anterioar\u0103 prin care i s-a recunoscut dreptul de a p\u0103stra imobilul.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, raport\u00e2ndu-se la jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene \u00een materie (cauza Pincova \u015fi Pinc contra Republicii Cehe), \u00een decizia nr. 33\/2008 se face referire \u015fi la ipoteza \u00een care, ambele p\u0103r\u0163i preval\u00e2ndu-se de un \u201ebun\u201d \u00een sensul Conven\u0163iei, a da preferabilitate unuia \u00een detrimentul celuilalt ar \u00eensemna, \u00een final, ca nu statul, care este r\u0103spunz\u0103tor pentru preluarea, \u00een trecut, a imobilului \u015fi pentru caren\u0163ele legislative actuale \u00een domeniul restituirii propriet\u0103\u0163ilor, s\u0103 \u00ee\u015fi asume aceast\u0103 responsabilitate, ci un particular. \u00cen acest sens, cu referire la cauza Brum\u0103rescu contra Rom\u00e2niei, s-a avut \u00een vedere \u015fi necesitatea respect\u0103rii principiului securit\u0103\u0163ii raporturilor juridice, component\u0103 fundamental\u0103 a preeminen\u0163ei dreptului, \u015fi care presupune, printre altele, imposibilitatea rediscut\u0103rii unei solu\u0163ii definitive date \u00eentr-un proces, \u015fi anume cea prin care fie reclamantul, fie p\u00e2r\u00e2tul din ac\u0163iunea \u00een revendicare sau ambii beneficiaz\u0103 de hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti favorabile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acela\u015fi imobil.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu trebuie omis \u00eens\u0103 c\u0103, de la data pronun\u0163\u0103rii deciziei \u00een interesul legii nr. 33\/2008, jurispruden\u0163a instan\u0163ei de contencios european a dezvoltat un ra\u0163ionament diferit, \u00een sensul c\u0103 reclamantul se poate prevala de un \u201ebun actual\u201d, conform art. 1 din Primul Protocol la Conven\u0163ie, nu doar dac\u0103 de\u0163ine o hot\u0103r\u00e2re irevocabil\u0103 prin care s-a constatat c\u0103 preluarea imobilului pe care l-a avut \u00een proprietate a fost nelegal\u0103, ci condi\u0163ionat de existen\u0163a unei hot\u0103r\u00e2ri definitive \u015fi executorii, prin care instan\u0163ele s\u0103 fi recunoscut acestuia calitatea de proprietar, iar, \u00een dispozitivul hot\u0103r\u00e2rii, s\u0103 se men\u0163ioneze, \u00een mod expres, obliga\u0163ia de restituire a bunului (paragrafele nr. 140, 143-144 din hot\u0103r\u00e2rea pronun\u0163at\u0103 \u00een cauza Maria Atanasiu \u015fi al\u0163ii contra Rom\u00e2niei din 12 octombrie 2010, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, Partea I, nr. 778 din 22 noiembrie 2010).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C\u00e2t prive\u015fte \u201evaloarea patrimonial\u0103\u201d, Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a statuat, \u00een hot\u0103r\u00e2rea pilot, c\u0103 aceasta se bucur\u0103 de protec\u0163ia oferit\u0103 de art. 1 din Protocolul nr. 1 adi\u0163ional la Conven\u0163ie, atunci c\u00e2nd \u201einteresul patrimonial\u201d ce rezult\u0103 din simpla constatare a nelegalit\u0103\u0163ii na\u0163ionaliz\u0103rii este condi\u0163ionat de \u00eentrunirea de c\u0103tre partea interesat\u0103 a cerin\u0163elor legale \u00een cadrul procedurilor prev\u0103zute de legile de repara\u0163ie \u015fi de epuizarea c\u0103ilor de atac reglementate de aceste legi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u015ei sub acest aspect, Curtea a fost mult mai concret\u0103 \u00een hot\u0103r\u00e2rea pilot, subliniind ideea c\u0103, pentru a exista o valoare patrimonial\u0103, nu este suficient ca legea s\u0103 consacre un drept de care beneficiaz\u0103 reclamantul, fiind necesar \u015fi ca institu\u0163iile competente potrivit dreptului intern s\u0103 constate c\u0103 acesta \u00eendepline\u015fte condi\u0163iile pentru a beneficia de dreptul prev\u0103zut \u00een lege.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, conform principiilor ce se degaj\u0103 din jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, \u201ebunul actual\u201d presupune existen\u0163a unei decizii administrative sau judec\u0103tore\u015fti definitive prin care s\u0103 se recunoasc\u0103 direct ori indirect dreptul de proprietate, \u00een timp ce \u201esperan\u0163a legitim\u0103\u201d presupune ca o crean\u0163\u0103 s\u0103 aib\u0103 valoare patrimonial\u0103, adic\u0103 s\u0103 se bucure de o baz\u0103 suficient\u0103 \u00een dreptul intern.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acesta reprezint\u0103 contextul legislativ \u015fi jurispruden\u0163ial din perspectiva c\u0103ruia trebuie analizate sus\u0163inerile recuren\u0163ilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu admisibilitatea ac\u0163iunii \u00een revendicare \u00een raport cu legea special\u0103, decizia \u00een interesul legii nr. 33\/2008 \u015fi jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen spe\u0163\u0103, pornind de la premisa corect\u0103 c\u0103 \u015fi prelu\u0103rile \u00een fapt constituie, \u00een concep\u0163ia legiuitorului care adoptat legea special\u0103 de repara\u0163ie nr. 10\/2001, prelu\u0103ri abuzive, \u00een mod legal Curtea a re\u0163inut c\u0103 ac\u0163iunea \u00een revendicare este inadmisibil\u0103, d\u00e2nd eficien\u0163\u0103 legii speciale, incident\u0103 \u00een cauz\u0103, pe care \u00eens\u0103 reclaman\u0163ii nu au urmat-o \u015fi nu au efectuat niciun demers, p\u00e2n\u0103 la momentul sesiz\u0103rii primei instan\u0163e, prin care s\u0103 ob\u0163in\u0103 recunoa\u015fterea dreptului de proprietate \u00een condi\u0163iile legisla\u0163iei na\u0163ionale aplicabile. Totodat\u0103, \u00een mod corect a constatat c\u0103 speran\u0163a recunoa\u015fterii supravie\u0163uirii unui fost drept de proprietate nu reprezint\u0103 un \u201ebun\u201d \u00een sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adi\u0163ional la Conven\u0163ie, care s\u0103 fie protejat \u015fi s\u0103 beneficieze de garan\u0163iile oferite de documentul european evocat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Contrar opiniei recuren\u0163ilor, dreptul de proprietate al antecesorului lor s-a stins la momentul prelu\u0103rii de c\u0103tre stat, chiar dac\u0103 preluarea s-a realizat \u00een fapt, \u00een contextul \u00een care asemenea prelu\u0103ri fac obiectul de reglementare al legii speciale de repara\u0163ie, singura care le oferea acestora posibilitatea de a ob\u0163ine imobilul \u00een natur\u0103 sau \u00een echivalent, procedura legii de repara\u0163ie nefiind \u00eens\u0103 urmat\u0103 de p\u0103r\u0163i. Mai mult, considerentul expus \u00een precedent este \u00eent\u0103rit \u015fi de modificarea legislativ\u0103 intervenit\u0103 \u00een evolu\u0163ia legii speciale de repara\u0163ie, care, \u00een forma ini\u0163ial\u0103, prevedea, conform art. 2 alin. 2, c\u0103 persoanele ale c\u0103ror imobile au fost preluate f\u0103r\u0103 titlu valabil (situa\u0163ie asimilabil\u0103 \u015fi cu preluarea \u00een fapt) \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 calitatea de proprietar avut\u0103 la data prelu\u0103rii, pe care o exercit\u0103 dup\u0103 primirea deciziei sau a hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u015fti de restituire, \u00een condi\u0163iile acestei legi. \u00cen prezent, dispozi\u0163iile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10\/2001 sunt abrogate (prin art. 1 pct. 2 din Legea nr. 1\/2009 pentru modificarea \u015fi completarea Legii nr. 10\/2001). Totodat\u0103, potrivit art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10\/2001, dispozi\u0163ia sau, dup\u0103 caz, decizia de aprobare a restituirii \u00een natur\u0103 a imobilului face dovada propriet\u0103\u0163ii persoanei \u00eendrept\u0103\u0163ite asupra acestuia, are for\u0163a probant\u0103 a unui \u00eenscris autentic \u015fi reprezint\u0103 titlu executoriu pentru punerea \u00een posesie, dup\u0103 \u00eendeplinirea formalit\u0103\u0163ilor de publicitate imobiliar\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, c\u00e2t\u0103 vreme imobilul cade sub inciden\u0163a legii speciale de repara\u0163ie, sub condi\u0163ia evident\u0103 de a fi urmat procedura reglementat\u0103 de aceast\u0103 lege, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care reclaman\u0163ii nu au un drept de op\u0163iune \u00eentre aceasta \u015fi dreptul comun, dreptul de proprietate este recunoscut de la data deciziei sau dispozi\u0163iei de aprobare a restituirii \u00een natur\u0103.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">F\u0103r\u0103 a contesta caracteristicile dreptului de proprietate de a fi un drept absolut \u015fi opozabil erga omnes (fa\u0163\u0103 de to\u0163i)&nbsp; \u015fi posibilitatea ca adev\u0103ratul titular s\u0103-l poat\u0103 ap\u0103ra \u00een raport cu orice uzurpator prin intermediul celui mai eficient mijloc juridic, \u015fi anume ac\u0163iunea \u00een revendicare, \u00een cazul imobilelor preluate \u00een mod abuziv \u00een perioada 6 martie 1945 &#8211; 22 decembrie 1989, legiuitorul a reglementat o alt\u0103 modalitate de a ob\u0163ine bunul \u00een natur\u0103, \u015fi anume \u00een condi\u0163iile procedurii prev\u0103zute de legea special\u0103. Recuren\u0163ii au ar\u0103tat c\u0103 actul normativ de repara\u0163ie intr\u0103 \u00een coliziune cu Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 arate, \u00een mod concret, care sunt argumentele unui asemenea ra\u0163ionament, \u00een contextul \u00een care statului i se recunoa\u015fte, printr-o jurispruden\u0163\u0103 constant\u0103 a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, o larg\u0103 marj\u0103 de apreciere \u00een adoptarea legilor de repara\u0163ie a unor bunuri preluate \u00een regimuri politice trecute.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, nu se poate considera c\u0103 imobilul \u00een litigiu a fost transmis reclaman\u0163ilor prin succesiune de la autorul lor, D., neav\u00e2nd relevan\u0163\u0103 dispozi\u0163iile art. 30 din Legea nr. 58\/1974, evocate de recuren\u0163i, \u00een condi\u0163iile \u00een care bunul a fost preluat de stat \u00een perioada \u00een care acesta se afla \u00een via\u0163\u0103, iar reclaman\u0163ii nu au urmat procedura legii speciale de repara\u0163ie, singura care ar fi oferit cadrul legal eficient pentru valorificarea dreptului de proprietate pretins.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, nu intereseaz\u0103, \u00een solu\u0163ionarea cauzei de fa\u0163\u0103, nici dac\u0103 p\u00e2r\u00e2\u0163ii justific\u0103 sau nu existen\u0163a unui \u201ebun\u201d \u00een patrimoniul lor, \u00een contextul \u00een care reclaman\u0163ii sunt cei care au sesizat instan\u0163a de judecat\u0103 \u015fi, \u00een aceast\u0103 disput\u0103 judiciar\u0103 asupra dreptului de proprietate, sunt primii care trebuie s\u0103 justifice existen\u0163a unui \u201ebun\u201d sau, cel pu\u0163in, a unei speran\u0163e legitime echivalente care s\u0103 le permit\u0103 o solu\u0163ie favorabil\u0103 \u00een ac\u0163iunea \u00een revendicare, p\u00e2r\u00e2tul din acest tip de ac\u0163iune av\u00e2nd pozi\u0163ia avantajoas\u0103 de pasivitate. Or, recuren\u0163ii nu au dovedit nici existen\u0163a unui \u201ebun\u201d \u015fi nici a unei speran\u0163e legitime echivalente, \u00een sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 \u015fi al jurispruden\u0163ei instan\u0163ei de contencios european, \u00een condi\u0163iile \u00een care, \u00eentocmai cum a re\u0163inut \u015fi instan\u0163a de apel, timp de 18 ani nu au apelat la nici un demers judiciar pentru a ob\u0163ine imobilul \u00een natur\u0103 conform legilor \u00een vigoare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Referitor la \u00eemprejurarea c\u0103, prin admiterea prezentei ac\u0163iuni \u00een revendicare, nu s-ar aduce atingere drepturilor unor ter\u0163e persoane, \u00een afara faptului c\u0103 acesta nu reprezint\u0103 dec\u00e2t un argument de oportunitate mai mult dec\u00e2t unul juridic, pentru a se ajunge la solu\u0163ionarea unui conflict \u00eentre persoane care invoc\u0103 acela\u015fi drept, este necesar ca, mai \u00eent\u00e2i, reclaman\u0163ii s\u0103 justifice, \u00een patrimoniul lor, existen\u0163a unui \u201ebun\u201d, ceea ce nu este cazul pentru considerentele deja expuse. \u00cen plus, nu trebuie omis c\u0103, astfel cum s-a ar\u0103tat \u00een precedent, instan\u0163a de apel a re\u0163inut c\u0103 suprafa\u0163a de teren revendicat\u0103 \u00een prezentul litigiu este ocupat\u0103 de proprietarii imobilului cu nr. top. x, considerent care creeaz\u0103, cel pu\u0163in, un dubiu \u00een ceea ce prive\u015fte sus\u0163inerile recuren\u0163ilor, \u00een sensul c\u0103, prin admiterea ac\u0163iunii \u00een revendicare, nu s-ar aduce atingere dreptului de proprietate al unei ter\u0163e persoane, care, nefiind chemat\u0103 \u00een judecat\u0103, nu a fost nici \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u015fi exercite dreptul la ap\u0103rare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest aspect.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Referitor la obliga\u0163iile \u015fi drepturile reclaman\u0163ilor care decurg din \u00eenscrierea lor \u00een cartea funciar\u0103, privind plata \u00een continuare a impozitelor \u015fi posibilitatea \u00eencheierii actelor juridice pentru imobilul \u00een litigiu, cu consecin\u0163a afect\u0103rii principiului securit\u0103\u0163ii raporturilor juridice, aceste chestiuni exced cadrului procesual de fa\u0163\u0103, \u00een contextul \u00een care solu\u0163iile instan\u0163elor anterioare vizeaz\u0103 inadmisibilitatea ac\u0163iunii, iar nu fondul cauzei. De asemenea, nu reprezint\u0103 chestiuni relevante \u00een solu\u0163ionarea cauzei, ci aspecte viitoare, care nu fac obiectul litigiului de fa\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, \u015fi din perspectiva interpret\u0103rii \u015fi aplic\u0103rii dispozi\u0163iilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adi\u0163ional la Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului \u015fi a jurispruden\u0163ei instan\u0163ei de contencios european, precum \u015fi deciziei \u00een interesul legii nr. 33\/2008, decizia Cur\u0163ii de Apel este legal\u0103, nefiind \u00eentrunite cerin\u0163ele motivului de casare reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ..<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">4.3. Sus\u0163inerile aferente acestui punct din cererea de recurs, legate de neanalizarea \u015fi ignorarea de c\u0103tre instan\u0163a de apel a dispozi\u0163iilor din Normele metodologice date \u00een aplicarea Legii nr. 10\/2001, au fost examinate \u00een precedent, considerentele \u00cenaltei Cur\u0163i fiind expuse \u00een cadrul analizei primului motiv al c\u0103ii de atac, astfel \u00eenc\u00e2t nu se impune reluarea lor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen ceea ce prive\u015fte \u00eenc\u0103lcarea principiului rolului activ al judec\u0103torului \u00een aflarea adev\u0103rului, reglementat \u00een art. 22 C.proc.civ., recuren\u0163ii formuleaz\u0103 o sus\u0163inere generic\u0103, privind nerespectarea acestui principiu, f\u0103r\u0103 s\u0103 detalieze, \u00een mod concret, ce aspecte juridice sau mijloace de prob\u0103 care nu au fost propuse de p\u0103r\u0163i \u015fi intrau \u00een obliga\u0163ia Cur\u0163ii de a le supune dezbaterii erau \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 schimbe solu\u0163ia instan\u0163ei de apel, de confirmare a hot\u0103r\u00e2rii primei instan\u0163e, de respingere a ac\u0163iunii, ca inadmisibil\u0103. Ca atare, pretinsa critic\u0103 nu va fi examinat\u0103 de prezenta instan\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Referitor la nesocotirea dreptului recuren\u0163ilor la un proces echitabil, reglementat de art. 6 C.proc.civ. \u015fi art. 6 parag. 1 din Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului, sus\u0163inerile sunt ne\u00eentemeiate, \u00een condi\u0163iile \u00een care, a\u015fa cum s-a ar\u0103tat deja, statul are o larg\u0103 marj\u0103 de apreciere \u00een ceea ce prive\u015fte adoptarea legilor de repara\u0163ie privind bunuri preluate anterior datei de 22 decembrie 1989.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin urmare, nici din perspectiva motivului de casare referitor la \u00eenc\u0103lcarea regulilor de procedur\u0103 civil\u0103 nu sunt \u00eentrunite cerin\u0163ele dispozi\u0163iilor art. 488 alin. 1 pct. 5 C.proc.civ..<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Raportat la aceste considerente, \u00een baza art. 496 alin. 1 C.proc.civ., \u00cenalta Curte a respins recursul declarat de reclaman\u0163i, ca nefondat, nefiind \u00eendeplinite condi\u0163iile art. 488 alin. 1 pct. 5, 6 \u015fi 8 din acela\u015fi cod.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Not\u0103: \u00cen acela\u015fi sens sunt \u015fi deciziile nr. 338\/2024 \u015fi nr. 1183\/2024, pronun\u0163ate de Sec\u0163ia I civil\u0103 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prin decizia nr. 338 din 8 februarie 2024, instan\u0163a de recurs a re\u0163inut legalitatea solu\u0163iei de respingere ca inadmisibil\u0103 a ac\u0163iunii \u00een revendicare imobiliar\u0103, \u00eentemeiat\u0103 pe dreptul comun, \u00een raport cu cele statuate prin Decizia pronun\u0163at\u0103 \u00een recurs \u00een interesul legii, nr. 33\/2008, pronun\u0163at\u0103 de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, c\u00e2t \u015fi cu principiile ce se degaj\u0103 din jurispruden\u0163a \u00een materie a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Astfel, \u00cenalta Curte a re\u0163inut c\u0103, din moment ce terenul revendicat intr\u0103 sub inciden\u0163a Legii nr. 10\/2001, iar ac\u0163iunea \u00een revendicare a fost introdus\u0103 dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a acestui act normativ, rezult\u0103 c\u0103, \u00een mod corect, instan\u0163a de apel a avut \u00een vedere, cu prioritate, dispozi\u0163iile legii speciale de repara\u0163ie, neexist\u00e2nd posibilitatea op\u0163iunii \u00eentre calea special\u0103 \u015fi ac\u0163iunea \u00een revendicare de drept comun, \u00eentruc\u00e2t recunoa\u015fterea unui asemenea drept ar conduce la \u00eenc\u0103lcarea dispozi\u0163iilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213\/1998, a principiului specialia generalibus derogant, precum \u015fi a Deciziei nr. 33\/9 iunie 2008 a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie &#8211; Sec\u0163iile Unite.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;S-a mai ar\u0103tat, \u00een continuare, prin aceea\u015fi decizie c\u0103 reclaman\u0163ii nu de\u0163in un \u201ebun actual\u201d \u015fi nici o \u201esperan\u0163\u0103 legitim\u0103\u201d, \u00een sensul prevederilor art. 1 din Primul Protocol adi\u0163ional, \u00eentruc\u00e2t nu sunt titularii dreptului de proprietate asupra terenului revendicat \u015fi nici nu pot avea speran\u021ba recunoa\u0219terii supravie\u021buirii unui drept de proprietate privat\u0103 care nu a putut fi exercitat timp de peste 50 de ani, precum \u015fi c\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t dreptul de proprietate privat\u0103 asupra imobilului revendicat nu a fost recunoscut de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi, nici prin decizii administrative, nici prin hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti definitive, ca apar\u021bin\u00e2nd reclaman\u0163ilor sau autorilor lor, ace\u015ftia nu au deschis\u0103 calea ac\u021biunii \u00een revendicare de drept comun.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prin decizia nr. 1183 din 24 aprilie 2024, men\u0163in\u00e2nd solu\u0163ia instan\u0163elor de fond, \u015fi anume a inadmisibilit\u0103\u0163ii demersului judiciar reprezentat de ac\u0163iunea \u00een revendicare, instan\u021ba de recurs a re\u0163inut c\u0103, prin Hot\u0103r\u00e2rea-pilot Maria Atanasiu \u015f.a. contra Rom\u00e2niei, instan\u0163a european\u0103 a statuat c\u0103 art.1 din Protocolul nr.1 nu poate fi interpretat \u00een sensul c\u0103 ar impune statelor contractante o obliga\u0163ie general\u0103 de a restitui bunurile ce le-au fost transferate \u00eenainte s\u0103 ratifice Conven\u0163ia, re\u0163in\u00e2nd c\u0103 doar atunci c\u00e2nd statele adopt\u0103 o legisla\u021bie care prevede restituirea unor astfel de bunuri, se poate considera c\u0103 acea legisla\u021bie genereaz\u0103 un nou drept de proprietate ap\u0103rat de art. 1 din Protocolul nr. 1 \u00een beneficiul persoanelor care \u00eentrunesc condi\u0163iile de restituire (paragr.134, 135). Or, s-a ar\u0103tat c\u0103 statul rom\u00e2n a prev\u0103zut condi\u0163iile de restituire a imobilelor preluate \u00een perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 prin legi speciale,&nbsp; printre care \u015fi Legea nr.10\/2001, astfel c\u0103, \u00een aplicarea principiilor re\u0163inute de instan\u0163a european\u0103, partea reclamant\u0103 nu se poate prevala de protec\u0163ia art.1 din Protocolul nr.1 \u00een privin\u0163a dreptului vechi de proprietate de\u0163inut de autorii s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Totodat\u0103, prin aceea\u0219i decizie, referitor la pretinsa afectare a dreptului de acces la instan\u0163\u0103 prin respingerea ac\u0163iunii \u00een revendicare pe temeiul dreptului comun, \u00een considerarea faptului c\u0103 persoanele interesate au a urma procedura Legii nr.10\/2001, \u00cenalta Curte a re\u0163inut c\u0103 aceast\u0103 chestiune a f\u0103cut obiectul controlului instan\u0163ei europene, care s-a pronun\u0163at sub acest aspect prin Hot\u0103r\u00e2rea pilot Maria Atanasiu \u015fi al\u0163ii c. Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;\u00cen acest sens, s-a ar\u0103tat c\u0103, reamintind dezleg\u0103rile din jurispruden\u021b\u0103 cu privire la dreptul de acces la instan\u0163e, recunoscut de art. 6 (1) din Conven\u0163ie, \u015fi re\u0163in\u00e2nd c\u0103 \u00eei revine obliga\u0163ia de a statua \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 cu privire la respectarea cerin\u0163elor Conven\u0163iei \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 limit\u0103rile implementate nu restr\u00e2ng accesul oferit individului \u00eentr-un asemenea mod sau \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t dreptul s\u0103 fie \u00eenc\u0103lcat \u00een \u00eens\u0103\u015fi substan\u0163a lui, instan\u0163a european\u0103 a re\u0163inut (paragr.118) c\u0103 respingerea ac\u0163iunii \u00een revendicare motivat\u0103 de necesitatea de a asigura aplicarea coerent\u0103 a legilor de repara\u0163ie nu relev\u0103, \u00een sine, o problem\u0103 din perspectiva dreptului de acces la o instan\u0163\u0103 garantat de art. 6 \u00a7 1 din Conven\u0163ie, cu condi\u0163ia ca procedura prev\u0103zut\u0103 de Legea nr. 10\/2001 s\u0103 fie privit\u0103 ca o cale de drept efectiv\u0103 (Faimblat, men\u0163ionat\u0103 mai sus, \u00a7 33).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;\u00cen analiza efectuat\u0103, instan\u0163a european\u0103 a avut \u00een vedere, at\u00e2t legisla\u0163ia special\u0103 adoptat\u0103 de statul rom\u00e2n \u00een materie de retrocedare \u015fi deciziile de unificare pronun\u0163ate de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, printre care \u015fi decizia \u00een interesul legii nr. 33\/2008 care este indicat\u0103 \u00een cuprinsul hot\u0103r\u00e2rii, c\u00e2t \u015fi cerin\u021bele de propor\u021bionalitate \u00eentre mijloacele folosite \u0219i scopul vizat \u015fi condi\u021bia justului echilibru \u00eentre exigen\u021bele de interes general \u0219i imperativele fundamentale ale respect\u0103rii drepturilor fundamentale individuale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Prin urmare, instan\u0163a de recurs a re\u0163inut c\u0103 reanalizarea din perspectiva acelora\u015fi argumente a compatibilit\u0103\u021bii solu\u0163iei de respingere a ac\u0163iunii \u00een revendicare de drept comun cu dreptul de acces la instan\u0163\u0103 nu este permis\u0103 instan\u0163elor na\u0163ionale \u00een absen\u0163a identific\u0103rii unor elemente de fapt care s\u0103 justifice inaplicabilitatea dezleg\u0103rilor din hot\u0103r\u00e2rea pilot contra Rom\u00e2niei ori constat\u0103rii unui reviriment \u00een jurispruden\u0163a instan\u0163ei europene prin hot\u0103r\u00e2rile pronun\u0163ate \u00een aceast\u0103&nbsp; materie.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lucrez la schi\u021ba unui proiect \u0219i nu \u0219tiu dac\u0103 voi avea vreme s\u0103 \u00eel duc&hellip;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":1912,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_uag_custom_page_level_css":"","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2376","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-chestiuni-generale-cu-referire-la-drept"],"spectra_blocks_featured_image_url":{"thumbnail":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-150x150.jpg","width":150,"height":150},"medium":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-300x200.jpg","width":300,"height":200},"medium_large":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-768x512.jpg","width":768,"height":512},"large":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-1024x683.jpg","width":1024,"height":683},"full":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-scaled.jpg","width":2560,"height":1707}},"spectra_blocks_author_info":{"display_name":"Octavian Ulici","avatar_url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/litespeed\/avatar\/451557ad5254bbf7a11b132baa14d96c.jpg?ver=1784634896","author_link":"https:\/\/ulici.ro\/en\/author\/avocatulicigmail-com\/","description":""},"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-scaled.jpg",2560,1707,false],"thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-300x200.jpg",300,200,true],"medium_large":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-768x512.jpg",768,512,true],"large":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-1024x683.jpg",1024,683,true],"1536x1536":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-1536x1024.jpg",1536,1024,true],"2048x2048":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-2048x1365.jpg",2048,1365,true],"trp-custom-language-flag":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-scaled.jpg",18,12,false],"woocommerce_thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-scaled-300x300.jpg",300,300,true],"woocommerce_single":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-scaled-600x400.jpg",600,400,true],"woocommerce_gallery_thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/sahfaramat-scaled-100x100.jpg",100,100,true]},"uagb_author_info":{"display_name":"Octavian Ulici","author_link":"https:\/\/ulici.ro\/en\/author\/avocatulicigmail-com\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Lucrez la schi\u021ba unui proiect \u0219i nu \u0219tiu dac\u0103 voi avea vreme s\u0103 \u00eel duc&hellip;","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2376"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2376\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2378,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2376\/revisions\/2378"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1912"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}