{"id":1927,"date":"2025-01-08T09:01:59","date_gmt":"2025-01-08T09:01:59","guid":{"rendered":"https:\/\/ulici.ro\/?p=1927"},"modified":"2025-01-08T09:02:00","modified_gmt":"2025-01-08T09:02:00","slug":"masuri-privind-unificarea-practicii-judiciare-un-deziderat-refutabil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ulici.ro\/en\/masuri-privind-unificarea-practicii-judiciare-un-deziderat-refutabil\/","title":{"rendered":"\u201dM\u0103suri privind unificarea practicii judiciare\u201d un deziderat refutabil"},"content":{"rendered":"<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Abstract: Sintagma \u201dstatul de drept\u201d cuprinde o serie de principii cu caracter material \u0219i procedural, care se refer\u0103 la modul \u00een care este guvernat\u0103 o comunitate, printre care, cel mai important se distinge a fi cel privind aplicarea normativul\u00a0<em>in concreto<\/em>\u00a0prin intermediul unui sistem judiciar. Aceast\u0103 \u201ddimensionare a dreptului\u201d la nivelul justi\u021biabilului, necesit\u0103 corelarea hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti prin care este aplicat\u0103 o aceea\u0219i norm\u0103 unor situa\u021bii factuale distincte, iar pentru pentru aceasta trebuie respectat un sistem simplu \u0219i obligatoriu.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Sec\u021biuni:<br>I. Foarte pe scurt asupra unor aspecte cu referire la statul de drept<br>II. Trasarea de m\u0103suri privind unificarea practicii judiciare.<br>III. Obligativit\u0103\u021bi \u0219i subterfugii<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">I. Foarte pe scurt asupra unor aspecte cu referire la statul de drept<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Statul de drept cuprinde o serie de principii cu caracter material \u0219i procedural, care se refer\u0103 la modul \u00een care este guvernat\u0103 o societate. Principiile materiale, ca normative aplicabile, se refer\u0103 la generalitate, claritate care este dat\u0103 de aplicarea corespunz\u0103toare a normelor de tehnic\u0103 legislativ\u0103, publicitate, stabilitate \u0219i \u00een cele din urm\u0103 previzibilitatea normelor care guverneaz\u0103 o societate. Principiile procedurale se refer\u0103 la modalit\u0103\u021bile prin care aceste norme sunt administrate \u0219i la institu\u021biile care le aplic\u0103, respectiv la sistemul judiciar independent.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Principiile procedurale, asupra c\u0103rora vom insista mai cu seam\u0103, trebuie s\u0103 fie \u0219i ele \u00eentocmai ca cele materiale, general aplicabile, adic\u0103 aplicate identic tuturor persoanelor dintr-o jurisdic\u021bie, cu unele particularit\u0103\u021bi ce \u021bin de rolul asumat de ace\u0219tia \u00een mecanismul social. Ele trebuie s\u0103 fie clare, adic\u0103 u\u0219or de \u00een\u021beles \u0219i publice ca to\u021bi justi\u021biabilii s\u0103 le poat\u0103 observa \u0219i lua \u00een calcul atunci c\u00e2nd sunt implica\u021bi \u00eentr-o procedur\u0103. Principiile de procedur\u0103 trebuie s\u0103 fie, de asemenea, stabile adic\u0103 preferabil de aplicat \u00een toat\u0103 \u00eentinderea procedurii \u0219i previzibile, \u00een sensul c\u0103 o persoan\u0103 cu un nivel mediu de aptitudini sociale s\u0103 le poat\u0103 anticipa, adic\u0103 dac\u0103 nu le cunoa\u0219te, s\u0103 se poat\u0103 informa asupra lor. Previzibilitatea aceasta a aplic\u0103rii dreptului este \u00eens\u0103 mai complex\u0103 \u0219i include \u00een ea generalitatea, publicitatea, stabilitatea \u0219i de asemenea claritatea.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Cea mai important\u0103 cerin\u021b\u0103 a statului de drept este aceea ca persoanele aflate \u00een pozi\u021bii de autoritate s\u0103-\u0219i exercite puterea \u00eentr-un cadru stabilit de norme publice \u0219i nu \u00eentr-o manier\u0103 arbitrar\u0103, ad-hoc pur discre\u021bionar\u0103, pe baza propriilor preferin\u021be sau accep\u021biuni ideologie. Guvernan\u021bii ar trebui s\u0103 activeze numai \u00eentr-un cadru legal \u00een tot ceea ce fac \u0219i c\u0103 ar trebui s\u0103 fie responsabili atunci c\u00e2nd este dep\u0103\u0219it acest cadru de cei afla\u021bi la putere. Statul de drept nu se refer\u0103 doar la guvernare, ci pretinde \u0219i ca cet\u0103\u021benii s\u0103 respecte normele legale, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu sunt de acord cu acestea. Po\u021bi face r\u0103u chiar \u0219i atunci c\u00e2nd e\u0219ti convins c\u0103 faci bine, de aceea trebuie s\u0103 fie respectat\u0103 regula colectiv asumat\u0103 care a\u0219a cum este cel pu\u021bin teoretic acceptat\u0103 este superioar\u0103 calitativ deciziilor individuale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Dreptul are o aplicabilitatea general\u0103, dar normele trebuie s\u0103 sufere o \u201ddimensionare\u201d la nivelul justi\u021biabilului ceea ce trebuie s\u0103 plece de necesitatea de a corela hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u0219ti prin care este aplicat\u0103 o aceea\u0219i norm\u0103 unor situa\u021bii factuale distincte. \u00cen general o procedur\u0103, a\u0219a cum observ\u0103 sintetic TASHIMA \u00een The War on Terror and the Rule of Law, analiz\u00e2nd cazuri extreme, presupune:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">\u2013 O audiere a cazului de c\u0103tre un tribunal impar\u021bial \u0219i independent care trebuie s\u0103 administreze normele juridice existente pe baza prezent\u0103rii formale a probelor \u0219i a argumentelor;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">\u2013 Dreptul de a fi reprezentat de un avocat \u00een cadrul unei astfel de audieri;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">\u2013 Un drept de a fi prezent, de a confrunta \u0219i interoga martorii \u0219i de a aduce argumente juridice cu privire la relevan\u021ba probelor \u0219i la diferitele norme juridice relevante pentru caz; \u0219i<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">\u2013 Dreptul de a observa motivele sau considerentele tribunalului atunci c\u00e2nd acesta ia o decizie, care s\u0103 r\u0103spund\u0103 la dovezile \u0219i argumentele prezentate \u00een fa\u021ba sa.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Recent, din observarea procedurilor referitoare la reprimarea actelor de terorism Curtea Suprem\u0103 SUA reevalu\u00e2nd anumite proceduri, a stabilit c\u0103 habeas corpus permite o jurisdic\u021bie a instan\u021belor federale americane pentru a hot\u0103r\u00ee \u00een cazurile cu elemente de extrateritoriale privitoare la de\u021binu\u021b\u00eei din Guantanamo (Rasul v. Bush, 542 U.S. 466 (2004)<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Justi\u021bia trebuie s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 reguli echitabile \u00een toate fazele procedurale (RAWLS 1999.104).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">\u00cen aceast\u0103 scurt\u0103 schi\u021b\u0103 de articol, m\u0103 intereseaz\u0103 mai ales dreptul justi\u021biabilului de a observa integral \u0219i \u00een am\u0103nunt motivele sau considerentele tribunalului atunci c\u00e2nd acesta ia o decizie care \u00eel prive\u0219te. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 tribunalul trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la dovezile \u0219i argumentele pertinente care au solicitate a fi analizate, toate normativele de orice natur\u0103 ar fi ele, ce stau la baza deciziei, trebuie s\u0103 fie cunoscute integral \u0219i anticipat de cel \u00eemprocesuat. Hot\u0103r\u00e2rea nu poate fi sprijinit\u0103 dec\u00e2t pe reguli care sunt cel pu\u021b\u00een publice \u0219i judec\u0103torul nu poate hot\u0103r\u00e2 av\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 modele de bune practici sau altele asemenea. Acestea din urm\u0103 pot desigur s\u0103 contribuie la preg\u0103tirea profesional\u0103, dar nicidecum nu pot forma convingerea instan\u021bei \u00een camera de consiliu atunci c\u00e2nd \u00eentocme\u0219te minuta sau motiveaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">II. Trasarea de m\u0103suri privind unificarea practicii judiciare<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a luat o serie de m\u0103suri privind unificarea practicii judiciare. Acesta considera c\u0103 practica judiciar\u0103 unitar\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru cre\u0219terea \u00eencrederii \u00een actul de justi\u021bie, \u00een acest sens demar\u00e2ndu-se ample ac\u021biuni de informare \u0219i de extindere a accesului magistra\u021bilor la legisla\u021bie \u0219i jurispruden\u021b\u0103. Strategia de reforma a sistemului judiciar s-a concentrat \u00een special pe crearea premiselor necesare magistra\u021bilor \u00een vederea interpret\u0103rii \u0219i aplic\u0103rii \u00een mod unitar a legisla\u021biei, const\u00e2nd \u00een asigurarea unui mai larg acces la legisla\u021bie \u0219i jurispruden\u021b\u0103. Astfel, conform planului privind unificarea practicii judiciare, publicat pe site-ul CSM, s-a asigurat informarea zilnic\u0103 a magistra\u021bilor asupra noii legisla\u021bii publicate \u00een Monitorul Oficial \u0219i s-au elaborat \u0219i distribuit buletinele de jurispruden\u021b\u0103 trimestrial\u0103 ale \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie (ICCJ).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">De asemenea, s-a creat un portal pe care fiecare instan\u021b\u0103 \u00ee\u0219i publica hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u0219ti, integrale sau extrase, precum \u0219i bro\u0219uri trimestriale de practic\u0103 judiciar\u0103. Totodat\u0103, s-au transmis \u0219i distribuit deciziile ICCJ pronun\u021bate \u00een recursuri \u00een interesul legii, s-au organizat \u00eent\u00e2lniri ale magistra\u021bilor la nivel local, regional sau na\u021bional pentru discutarea problemelor de practic\u0103 neunitar\u0103, s-a l\u0103rgit sfera institu\u021biilor care pot exercita recurs \u00een interesul legii (s-a ad\u0103ugat competen\u021ba colegiilor de conducere ale Cur\u021bilor de Apel) \u0219i s-a monitorizat practica neunitar\u0103 a instan\u021belor prin elaborarea unor materiale con\u021bin\u00e2nd propuneri de exercitare a recursului \u00een interesul legii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Prin HOT\u0102R\u00c2REA nr. 387 din 22 septembrie 2005 (actualizat\u0103 la data de 16 iulie 2015) CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII \u2013 PLENUL, aprob\u0103 Regulamentul de ordine interioar\u0103 al instan\u0163elor judec\u0103tore\u015fti, cuprins \u00een anexa care face parte integrant\u0103 din prezenta hot\u0103r\u00e2re. \u00cen Regulament la Sec\u0163iunea a IV^1-a se reglementeaz\u0103 m\u0103surile privind unificarea practicii judiciare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Conform Articolul 26^1 la nivelul fiec\u0103rei sec\u0163ii sau, dup\u0103 caz, al fiec\u0103rei instan\u0163e, acolo unde nu sunt organizate sec\u0163ii se organizeaz\u0103 \u00eent\u00e2lniri lunare ale judec\u0103torilor, \u00een care vor fi discutate problemele de drept care au condus la pronun\u0163area unor solu\u0163ii diferite. Problemele de drept sunt analizate, \u00een prealabil, de c\u0103tre pre\u015fedintele sec\u0163iei sau, dup\u0103 caz, de vicepre\u015fedintele instan\u0163ei ori de judec\u0103torul delegat de pre\u015fedintele instan\u0163ei, care va prezenta un studiu asupra acestora, cu referire \u015fi la practica judiciar\u0103 a altor instan\u0163e, \u00een care, \u00een mod obligatoriu, \u00ee\u015fi v\u0103 expune opinia motivat\u0103, studiu ce se supune dezbaterii judec\u0103torilor. Judec\u0103torii desemna\u021bi vor coordona activitatea grefierului documentarist, \u00een sensul de a se ata\u015fa hot\u0103r\u00e2rile contrare din cadrul instan\u0163ei \u015fi de a se identifica sau solicita decizii relevante altor instan\u0163e, din raza aceleia\u015fi cur\u0163i de apel \u015fi a altora, privind probleme de drept care ar putea face obiectul recursului \u00een interesul legii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Opiniile judec\u0103torilor asupra problemelor de drept dezb\u0103tute se consemneaz\u0103 \u00eentr-o minut\u0103 care v\u0103 fi analizat\u0103 \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirilor trimestriale ce se organizeaz\u0103 la nivelul cur\u0163ii de apel. La \u00eent\u00e2lniri poate fi invitat \u015fi procurorul general al parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 curtea de apel. \u00cen cazul \u00een care \u00eent\u00e2lnirile trimestriale se organizeaz\u0103 pe domenii de specializare, sunt invita\u0163i \u015fi judec\u0103tori din cadrul sec\u0163iei de specialitate a \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, \u00een scopul discut\u0103rii problemelor de practic\u0103 neunitar\u0103 la nivel na\u0163ional. Instan\u0163ele de judecat\u0103 sunt obligate s\u0103 completeze \u015fi s\u0103 actualizeze permanent portalul, prin publicarea propriei jurispruden\u0163e relevante, \u00een condi\u0163iile legii. Cur\u0163ile de apel elaboreaz\u0103 trimestrial un material con\u0163\u00een\u00e2nd hot\u0103r\u00e2rile proprii considerate relevante.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">La aceste \u00eent\u00e2lniri nu este prezent justi\u021biabilul sau mai ales reprezentantul s\u0103u, adic\u0103 chiar cel care este subiectul deciziei judiciare. Nu particip\u0103 cel care este chemat s\u0103 respecte hot\u0103r\u00e2rea \u0219i dac\u0103 nu o face din proprie ini\u021biativ\u0103 va fi obligat prin intermediul for\u021bei publice, s\u0103 o respecte. Rezultatele unor astfel de \u00eent\u00e2lniri pot constitui o bun\u0103 baz\u0103 de plecare pentru preg\u0103tirea profesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Fiindc\u0103 nu inten\u021bionez s\u0103 trag concluzii, m\u0103 m\u0103rginesc s\u0103 semnalez \u0219i posibilitatea interven\u021biei \u00een cazul respect\u0103rii unor astfel de minute de practic\u0103 neunitar\u0103 a Articolul 42 CPC care discut\u0103 asupra unor alte cazuri de incompatibilitate ale judec\u0103torilor. Judec\u0103torul este, incompatibil de a judeca c\u00e2nd \u0219i-a exprimat anterior p\u0103rerea cu privire la solu\u021bia \u00een cauza pe care a fost desemnat s\u0103 o judece. Ori aderarea prea rigid\u0103 la recomand\u0103rile din minutele de practic\u0103 neunitar\u0103, poate fi considerat\u0103 un fel de aderare la o anumit\u0103 opinie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Apoi ar mai fi discutabil aici \u0219i Articolul 14 CPC care stabile\u0219te c\u0103 p\u0103r\u021bile au dreptul de a discuta \u0219i argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocat\u0103 \u00een cursul procesului de c\u0103tre orice participant la proces, inclusiv de c\u0103tre instan\u021b\u0103 din oficiu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">III. Obligativit\u0103\u021bi \u0219i subterfugii<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">\u00cen opinia mea, exist\u0103 o institu\u021bie juridic\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, ca ansamblu unitar de norme juridice legate \u00eentre ele prin obiectul reglement\u0103rii \u0219i finalitatea lor, ce poate fi numit\u0103 \u201dobligativitatea precedentului judiciar\u201d. Aceasta ar trebui s\u0103 stea la fundamentul oric\u0103rei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti, dar nu acesta este subiectul articolului, a\u0219a c\u0103 nu voi insista mai mult asupra ei. Amintesc numai c\u0103 acest \u201dprecedent judiciar\u201d are o cu totul alt\u0103 surs\u0103 \u0219i o interpretare diferit\u0103 \u00een common law \u0219i de aceea m\u0103 limitez a indica Tratatele constitutive \u00een vigoare ale Uniuni Europene mai cu seam\u0103 Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea European\u0103 \u0219i a Tratatului de instituire a Comunit\u0103\u021bii Europene (JO C 306, 17.12.2007), intrat \u00een vigoare la 1 decembrie 2009 \u0219i corela\u021bia f\u0103cut\u0103 de acestea cu Conven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului (CEDO).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Pentru consolidarea democra\u021biei \u0219i o mai bun\u0103 protec\u021bie a drepturilor fundamentale Tratatul de la Lisabona enun\u021b\u0103 trei principii fundamentale: principiul egalit\u0103\u021bii democratice, principiul democra\u021biei reprezentative \u0219i principiul democra\u021biei participative. Democra\u021bia participativ\u0103 \u00eembrac\u0103 forma unei noi ini\u021biative a cet\u0103\u021benilor. Carta drepturilor fundamentale nu este inclus\u0103 c\u0103 atare \u00een Tratatul de la Lisabona, dar articolul 6 alineatul (1) din TUE \u00eei confer\u0103 for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie, acord\u00e2ndu-i o valoare juridic\u0103 egal\u0103 cu cea a tratatelor. \u00cen 2010, imediat dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a Tratatului de la Lisabona, UE (c\u0103 institu\u021bie) a ini\u021biat negocieri cu Consiliul Europei cu privire la un proiect de acord de aderare, care a fost finalizat \u00een aprilie 2013. \u00cen iulie 2013, Comisia a solicitat CJUE s\u0103 se pronun\u021be cu privire la compatibilitatea acestui acord cu tratatele. La 18 decembrie 2014, CJUE a emis un aviz negativ \u00een care afirma c\u0103 proiectul de acord este susceptibil s\u0103 afecteze negativ caracteristicile specifice \u0219i autonomia dreptului UE (Avizul 2\/13). Dup\u0103 o perioad\u0103 de analize \u0219i discu\u021bii cu privire la solu\u021bionarea problemelor ridicate de CJUE, UE \u0219i Consiliul Europei au reluat \u00een 2019 negocierile, care sunt \u00eenc\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Cu toate acestea este de observat TRATATUL privind Uniunea European\u0103 (Versiune Consolidat\u0103) (2012\/C 326\/01), unde la Articolul 6 se dispune asupra faptului c\u0103 Uniunea recunoa\u0219te drepturile, libert\u0103\u021bile \u0219i principiile prev\u0103zute \u00een Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care are aceea\u0219i valoare juridic\u0103 cu cea a tratatelor. Apoi, Uniunea ader\u0103 la Conven\u021bia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u0219i a libert\u0103\u021bilor fundamentale, iar drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Conven\u021bia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u0219i a libert\u0103\u021bilor fundamentale \u0219i astfel cum rezult\u0103 din tradi\u021biile constitu\u021bionale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">\u00cen HOT\u0102R\u00c2REA din 9 iulie 2013 \u00een Cauza St\u0103nciulescu \u00eempotriva Rom\u00e2niei (Cererea nr. 5.998\/03) CURTEA EUROPEAN\u0102 A DREPTURILOR OMULUI, Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial cu num\u0103rul 668 din data de 31 octombrie 2013, a stabilit \u00een esen\u021b\u0103 o mai bun\u0103 delimitare teoretic\u0103 a institu\u021biei juridice aceea c\u0103, este o atingere adus\u0103 principiului securit\u0103\u021bii juridice, pronun\u021barea de c\u0103tre o instan\u021b\u0103 a unei hot\u0103r\u00e2ri contrare \u201djurispruden\u021bei\u201d f\u0103r\u0103 a fi justificat un \u201dreviriment jurispruden\u021bial fondat pe noua interpretare a legii\u201d, iar \u00een acest sens art. 6 \u00a7 1 din Conven\u021bie (CEDO) este \u00eenc\u0103lcat \u00een lipsa respect\u0103rii, a ceea ce este numit: \u201dobligativitatea precedentului judiciar\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">M\u0103surile privind unificarea practicii judiciare luate de CSM, care considera c\u0103 practica judiciar\u0103 unitar\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru cre\u0219terea \u00eencrederii \u00een actul de justi\u021bie, au fost luate \u00een vederea interpret\u0103rii \u0219i aplic\u0103rii \u00een mod unitar a legisla\u021biei, const\u00e2nd \u00een asigurarea unui mai larg acces la legisla\u021bie \u0219i jurispruden\u021b\u0103. Astfel de m\u0103suri, cum sunt cele concretizate \u00een \u201dminutele de unificare a practicii\u201d nu pot conduce prin ele \u00eensele la acest deziderat al unei practici judiciare unitare \u0219i pot fi eventual utile eforturilor de identificare ale solu\u021biilor pentru cazul aflat \u00een lucru. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u201dminutele de unificare a practicii\u201d nu sunt nici publice, eu personal am depus un anumit un efort dispropor\u021bionat pentru a intra \u00een posesia lor \u0219i am ob\u021binut numai pe cele ale instan\u021belor de pe raza Cur\u021bii de apel Cluj.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Pe de alt\u0103 parte, \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie a hot\u0103r\u00e2t recent c\u0103, nu ar exista un viciu de legalitate a hot\u0103r\u00e2rii, neluarea \u00een considerare a altor hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti, \u00een privin\u0163a c\u0103rora nu s-a demonstrat c\u0103 vizeaz\u0103 o situa\u0163ie identic\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme jurispruden\u0163a nu reprezint\u0103 izvor de drept (Decizia nr. 1365 din 16 iunie 2021, pronun\u021bat\u0103 de Sec\u021bia I civil\u0103 a \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie). Aici se observ\u0103 aplicabil Articolul 1 din Codul Civil, care stabile\u0219te c\u0103 sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzan\u021bele \u0219i principiile generale ale dreptului. \u00cen cazurile neprev\u0103zute de lege se aplic\u0103 uzan\u021bele, iar prin uzan\u021be se \u00een\u021belege obiceiul (cutuma) \u0219i uzurile profesionale, iar aceste este \u0219i punctul de plecare al precedentul \u00een common law \u0219i tocmai de aceea vreau s\u0103 fac aici o distinc\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\">Hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 nu poate fi sprijinit\u0103 dec\u00e2t pe reguli care sunt publice \u0219i judec\u0103torul nu poate hot\u0103r\u00ee av\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 modele de bune practici, diverse ghiduri sau altele asemenea, care nici m\u0103car nu sunt cunoscute de justi\u021biabili sau reprezentan\u021bii acestora. \u201dMinutele de unificare a practicii\u201d pot desigur s\u0103 contribuie la ameliorarea preg\u0103tirii profesionale, dar nicidecum nu pot forma convingerea instan\u021bei \u00een camera de consiliu atunci c\u00e2nd \u00eentocme\u0219te minuta sau motiveaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea, mai ales atunci c\u00e2nd nu sunt aduse anticipat la cuno\u0219tin\u021ba justi\u021biabilului.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<p class=\"has-small-font-size wp-block-paragraph\"><small>Bibliografie<br>TASHIMA A. Wallace, The War on Terror and the Rule of Law, Jefferson Memorial Lecture, ASIAN AMERICAN LAW JOURNAL Volume 15:245 (2008), discurs ini\u021bial, 17 Septembrie 2007, University of California, Berkeley UC Berkeley Campus<br>RAWLS John, A THEORY OF JUSTICE, Revised Edition, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts 1999<\/small><\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Avocat dr.&nbsp;<a href=\"https:\/\/profesionisti.juridice.ro\/claudiu-octavian-ulici\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Claudiu-Octavian Ulici<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Abstract: Sintagma \u201dstatul de drept\u201d cuprinde o serie de principii cu caracter material \u0219i procedural,&hellip;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":1887,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_uag_custom_page_level_css":"","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1927","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-chestiuni-generale-cu-referire-la-drept"],"spectra_blocks_featured_image_url":{"thumbnail":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-150x150.jpg","width":150,"height":150},"medium":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-300x200.jpg","width":300,"height":200},"medium_large":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-768x513.jpg","width":768,"height":513},"large":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-1024x684.jpg","width":1024,"height":684},"full":{"url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-scaled.jpg","width":2560,"height":1709}},"spectra_blocks_author_info":{"display_name":"Octavian Ulici","avatar_url":"https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/litespeed\/avatar\/451557ad5254bbf7a11b132baa14d96c.jpg?ver=1784634896","author_link":"https:\/\/ulici.ro\/en\/author\/avocatulicigmail-com\/","description":""},"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-scaled.jpg",2560,1709,false],"thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-150x150.jpg",150,150,true],"medium":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-300x200.jpg",300,200,true],"medium_large":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-768x513.jpg",768,513,true],"large":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-1024x684.jpg",1024,684,true],"1536x1536":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-1536x1025.jpg",1536,1025,true],"2048x2048":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-2048x1367.jpg",2048,1367,true],"trp-custom-language-flag":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-scaled.jpg",18,12,false],"woocommerce_thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-scaled-300x300.jpg",300,300,true],"woocommerce_single":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-scaled-600x401.jpg",600,401,true],"woocommerce_gallery_thumbnail":["https:\/\/ulici.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/ladyJ-scaled-100x100.jpg",100,100,true]},"uagb_author_info":{"display_name":"Octavian Ulici","author_link":"https:\/\/ulici.ro\/en\/author\/avocatulicigmail-com\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Abstract: Sintagma \u201dstatul de drept\u201d cuprinde o serie de principii cu caracter material \u0219i procedural,&hellip;","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1927"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1928,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1927\/revisions\/1928"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1887"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ulici.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}